Protocol terapeutic CNAS
C10AX14

Alirocumabum

Sursă oficială & actualizare: conform Ordinul MS/CNAS 1076/789/2026 (aprilie 2026).

Pe scurt, pentru pacient

Alirocumabum (cod C10AX14) este un tratament compensat prin protocol terapeutic CNAS. Se prescrie doar dacă pacientul îndeplinește criteriile de includere din protocol, de regulă de către medicul specialist. Criteriile complete, dozele, monitorizarea și lista prescriptorilor sunt în textul oficial de mai jos. Pentru situația ta concretă, discută cu medicul și farmacistul.

Cum funcționează compensarea medicamentelor

Textul oficial al protocolului

I. Indicaţie terapeutică

Adulţi cu hipercolesterolemie primară (familială heterozigotă şi non-familială) sau cu dislipidemie mixtă, precum și la copii și adolescenți cu vârsta de 8 ani și peste cu hipercolesterolemie familială heterozigotă (HFhe), ca adjuvant la regimul alimentar:

  • în asociere cu o statină sau cu o statină împreună cu alte terapii hipolipemiante la pacienţi la care nu a fost posibilă obținerea valorilor ţintă ale LDL-colesterolului cu o statină administrată în doza maximă tolerată, sau
  • în monoterapie sau în asociere cu alte terapii hipolipemiante la pacienţi cu intoleranţă la statine sau la care este contraindicată administrarea de statine.

II. Criterii de includere:

  • Copii și adolescenți (vârsta ≥ 8 ani) cu hipercolesterolemie familială heterozigotă (Hfhe),
  • Adulţi (vârsta ≥ 18 ani) cu hipercolesterolemie primară (familială heterozigotă şi non- familială) sau dislipidemie mixtă primară.
  • Ca adjuvant la dietă:
  • în asociere cu o statină sau cu o statină împreună cu alte terapii hipolipidemiante la pacienţi la care nu a fost posibilă obţinerea valorilor ţintă ale LDL-colesterolului cu o statină administrată în doză maximă tolerată, sau
  • în monoterapie sau în asociere cu alte terapii hipolipidemiante la pacienţi cu intoleranţă la statine sau la care este contraindicată administrarea de statine.

Diagnosticul de hipercolesterolemie şi dislipidemie mixtă primară se confirmă după excluderea cauzelor secundare pe baza tabloului clinic şi explorărilor paraclinice, după caz: diabet zaharat cu deficit sever de insulină (profilul lipidic va fi reevaluat după optimizarea controlului glicemic), consum de alcool, sindrom nefrotic, boală cronică de rinichi în stadii avansate, hipotiroidism, ciroză biliară primitivă sau alte boli hepatice colestatice, utilizarea de medicamente cu potenţial de inducere a unor dislipidemii secundare care se vor opri pentru excluderea lor drept cauză doar în măsura în care este posibil şi bilanţul lipidic va fi reevaluat.

III. Doze şi mod de administrare

Doza iniţială uzuală de alirocumabum la pacienții adulți este de 75 mg (1 injecție a 75 mg), administrată o dată la interval de 2 săptămâni, o doză de 150 mg (1 injecție a 150 mg) administrată o dată la interval de 2 săptămâni, sau 300 mg (1 injecție a 300 mg sau consecutiv 2 injecții a 150 mg) o dată la interval 4 săptămâni (lunar), administrate subcutanat. Oricare din cele trei doze pot fi utilizate pentru inițierea tratamentului.

Pentru copii și adolescenți, doza se stabilește în funcție de greutatea corporala:

Greutatea corporală               Doza recomandată                  Doza recomandată pentru
                                                                    scaderea suplimentară a LDL
                                                                    colesterol

Mai puțin de 50kg 150 mg o data la 4 saptămâni 75 mg o data la 2 saptămâni (lunar) Mai mult de 50 kg 300 mg o data la 4 saptămâni 150 mg o data la 2 saptămâni (lunar)

Doza de alirocumabum va fi stabilită individual de medicul cardiolog, internist, pediatru sau diabetolog, în funcţie de caracteristicile pacientului, cum sunt valoarea LDL-colesterolului la momentul iniţierii tratamentului cu alirocumabum, obiectivul de LDL-colesterol decis în funcţie de riscul cardiovascular specific al pacientului şi răspunsul acestuia la tratament.

Valorile lipidelor pot fi evaluate după 4 până la 8 săptămâni de la iniţierea sau ajustarea tratamentului, iar dozele pot fi ajustate corespunzător (crescute sau scăzute). Dacă este necesară scăderea suplimentară a valorilor LDL-colesterolului la pacienţi trataţi cu doze de 75 mg administrate o dată la interval de 2 săptămâni sau 300 mg o dată la interval de 4 săptămâni (lunar), doza poate fi ajustată până la doza maximă de 150 mg administrată o dată la interval de 2 săptămâni.

Ţintele recomandate pentru LDL-colesterol sunt:

ADULȚI

 Categorie de                                    Criterii                                        Țintă LDL-C
  Risc CV
RISC           Pacienți cu BCVAS care prezintă evenimente vasculare recurente în < 1,0 mmol/L (< 40
EXTREM          timpul tratamentului cu statină în doză maximă tolerată                     mg/dL) ȘI reducere ≥ 50%
               Pacienți cu boală arterială polivasculară (ex. coronariană și periferică) din valoarea pre-tratament
RISC          Persoane care prezintă oricare dintre următoarele:                            < 1,4 mmol/L (< 55
FOARTE         Boală cardiovasculară aterosclerotică (BCVAS) documentată, fie mg/dL) ȘI reducere ≥ 50%
CRESCUT         clinic, fie fără echivoc la imagistică. BCVAS documentată include din valoarea pre-tratament
                antecedente de SCA(infarct miocardic sau angină instabilă), sindroame
                coronariene cronice, revascularizare coronariană (PCI, CABG și alte
                proceduri de revascularizare arterială), accident vascular cerebral și
                AIT, precum și boală arterială periferică. BCVAS documentată fără
                echivoc la imagistică include acele constatări cunoscute ca predictive
                pentru evenimente clinice, precum placa semnificativă la angiografia
                coronariană sau la CT, ori la ecografia carotidiană sau femurală, sau un
                scor CAC marcat crescut la CT
               Diabet zaharat cu afectare a organelor țintă, sau cel puțin trei factori de
                risc majori, sau debut precoce al DZ tip 1 cu durată lungă (>20 ani)
               Boală cronică de rinichi severă (eGFR <30 mL/min/1,73 m²)
               SCORE2 sau SCORE2-OP calculat ≥20% pentru riscul la 10 ani de
                boală cardiovasculară fatală sau non-fatală
               Hipercolesterolemie familială cu BCVAS sau cu un alt factor de risc
                major
RISC          Persoane cu oricare dintre următoarele:                                       < 1,8 mmol/L (< 70
CRESCUT  Factori de risc individuali semnificativ crescuți, în special CT >8 mg/dL) ȘI reducere ≥ 50%
                mmol/L (>310 mg/dL), LDL-C >4,9 mmol/L (>190 mg/dL) sau TA din valoarea pre-tratament
                ≥180/110 mmHg
               Pacienți cu HF fără alți factori majori de risc
               Pacienți cu DZ fără afectare a organelor țintă, cu durată a DZ ≥10 ani
                sau un alt factor suplimentar de risc
  • BCR moderată (eGFR 30–59 mL/min/1,73 m²)
  • SCORE2 sau SCORE2-OP calculat ≥10% și <20% pentru riscul la 10 ani de BCV fatală sau non-fatală
RISC    Persoane cu oricare dintre următoarele:                              < 2,6 mmol/L (< 100
MODERAT  Pacienți tineri (DZ1 <35 ani; DZ2 <50 ani) cu durată a DZ <10 ani, mg/dL)
          fără alți factori de risc
         SCORE2 sau SCORE2-OP calculat ≥2% și <10% pentru riscul la 10
          ani de BCV fatală sau non-fatală
RISC     SCORE2 sau SCORE2-OP calculat <2% pentru riscul la 10 ani de < 3,0 mmol/L (< 116
SCĂZUT    boală cardiovasculară fatală sau non-fatală                        mg/dL)

COPII și ADOLESCENȚII cu hipercolesterolemie familială heterozigotă

Conform criteriilor ESC/EAS bazate pe valorile LDL-colesterolului:

  • La copiii cu antecedente familiale de colesterol crescut sau boală coronariană prematură, pragul diagnostic acceptat este ≥4,0 mmol/L (≥160 mg/dL).
  • Dacă unul dintre părinți prezintă un defect genetic cunoscut, pragul diagnostic pentru copil este ≥3,5 mmol/L (≥130 mg/dL).

Ținta LDL-colesterol

  • LDL-colesterol <130 mg/dL la copii cu vârsta ≥ 10 ani
  • 50% reducere față de valoarea pre-tratament la copii 8-10 ani.

Durata tratamentului este pe termen nedefinit (pe toată durata vieţii), cu excepţia situaţiilor în care apare intoleranţă, contraindicaţii.

Alirocumabum se administrează sub formă de injecţie subcutanată la nivelul coapsei, abdomenului sau regiunii superioare a braţului.

Pentru a administra doza de 300 mg, fie se administrează doza unică de 300 mg sau se efectuează consecutiv două injecţii a câte 150 mg, în două locuri diferite de administrare.

Se recomandă alternarea locurilor de administrare a injecţiei la fiecare administrare.

Alirocumabum nu trebuie administrat injectabil în zone cu boli sau leziuni cutanate active, cum sunt arsuri solare, erupţii cutanate, inflamaţii sau infecţii cutanate. Nu trebuie administrat concomitent cu alte medicamente injectabile în acelaşi loc de administrare a injecţiei.

Înainte de utilizare, alirocumabum trebuie lăsat să se încălzească de la sine până la temperatura camerei.

IV. Monitorizarea tratamentului

Până la stabilirea dozei optime (cea cu care se atinge ţinta de LDL-colesterol), monitorizarea profilului lipidic (colesterol total, HDL-colesterol, trigliceride, LDL-colesterol calculat sau determinat direct) se va face la 4 – 8 săptămâni.

După stabilirea dozei optime de alirocumabum, monitorizarea valorilor LDL colesterol-ului se va face iniţial la 6 luni de la ultima ajustare, apoi anual. Se va reajusta (scădea) doza de alirocumabum dacă valorile LDL colesterol scad sub 25 mg/dl.

Nu se recomandă monitorizarea de rutină a altor parametri biologici.

V. Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

VI. Precauţii de administrare

Dacă apar semne sau simptome de reacţii alergice grave, trebuie întrerupt tratamentul cu alirocumabum şi iniţiat un tratament simptomatic adecvat.

Alirocumabum trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă renală severă (rata de filtrare glomerulară < 30 ml/min/1,73 m2).

Alirocumabum trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.

VII. Întreruperea tratamentului

Decizia de întrerupere temporară sau definitivă a tratamentului va fi luată în funcţie de indicaţii şi contraindicaţii de către medicul specialist care a iniţiat şi monitorizat tratamentul.

VIII. Prescriptori

Iniţierea, monitorizarea şi continuarea tratamentului se va face de către medicul diabetolog cardiolog, pediatru sau internist precum şi cu posibilitatea continuării de către medicul de familie în dozele şi pe durata recomandată în scrisoarea medicală.”

Întrebări frecvente

Ce prevede protocolul terapeutic C10AX14 (Alirocumabum)?+

Protocolul reglementează prescrierea compensată a Alirocumabum. Stabilește criteriile de includere, dozele, monitorizarea și prescriptorii — vezi textul oficial complet mai jos.

Cine poate prescrie Alirocumabum?+

Se prescrie de medicul specialist conform protocolului (inițiere de specialist; continuarea se poate face conform scrisorii medicale). Vezi secțiunea „Prescriptori" din textul oficial de mai jos.

Cum se compensează Alirocumabum?+

Alirocumabum este inclus în protocoalele terapeutice CNAS și se poate elibera pe rețetă compensată dacă îndeplinești criteriile de includere din protocol. Nivelul de compensare depinde de sublistă; confirmă la medic și farmacie.

Când a fost actualizat protocolul C10AX14?+

Conform Ordinul MS/CNAS 1076/789/2026 (aprilie 2026). Verifică versiunea în vigoare pe cnas.ro.

Material informativ, reprodus din protocolul terapeutic oficial CNAS. Nu înlocuiește documentul oficial sau sfatul medical; pentru prescriere, consultați textul oficial curent și un medic.

Sursă: document oficial CNAS (PDF) · cnas.ro/protocoale-terapeutice