Protocol terapeutic CNAS

L01XC24

Daratumumabum

SubstanțăOrdin 824/1313/2026Oncologie & hematologie

Sublistă de compensare

C2-P3

Continuare la medicul de familie

Sursă oficială & actualizare: Ordinul MS/CNAS nr. 824/1313/2026 – iulie 2026.

Protocolul terapeutic CNAS L01XC24 stabilește condițiile de prescriere și decontare compensată pentru substanța Daratumumabum. Se compensează integral (100%) prin programele naționale de sănătate (sublista C2). Criteriile de includere, dozele, monitorizarea și lista prescriptorilor sunt detaliate mai jos, conform documentului oficial CNAS. Pentru situația ta concretă, discută cu medicul și farmacistul.

Cum funcționează compensarea medicamentelor

Medicamente în nomenclator

Denumiri comerciale cu substanța activă Daratumumabum, conform nomenclatorului ANMDMR.

Darzalex

Textul oficial al protocolului

I.INDICAȚII

Mielomul Multiplu (MM)
Amiloidoza cu lanturi usoare (AL)

II.CRITERII DE INCLUDERE

A. MIELOM MULTIPLU (MM)

În monoterapie, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu recidivant și refractar, care au fost tratați anterior cu un inhibitor de proteazom și un agent imunomodulator și care au înregistrat progresia bolii sub ultimul tratament.
În asociere cu lenalidomidă și dexametazonă sau cu bortezomib și dexametazonă, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu la care s-a administrat cel puțin un tratament anterior.
În asociere cu lenalidomidă și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou diagnosticat și care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem.
În asociere cu pomalidomidă și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu la care s-a administrat cel puțin un tratament anterior conținând un inhibitor de proteazom și lenalidomidă și care au fost refractari la lenalidomidă, sau care au primit cel puțin două terapii anterioare care au inclus lenalidomidă și un inhibitor proteazom și care au înregistrat progresia bolii în timpul sau după ultimul tratament – doar Daratumumabum s.c.
În asociere cu bortezomib, talidomidă și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou dignosticat și care sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem.
În asociere cu bortezomib, lenalidomidă și dexametazonă, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou diagnosticat.
În asociere cu bortezomib, melfalan și prednison pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou diagnosticat și care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de cellule stem.
În combinații terapeutice conform ghidurilor ESMO și NCCN actualizate

B. MIELOM MULTIPLU ASIMPTOMATIC

În monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu asimptomatic cu risc crescut de a dezvolta mielom multiplu

C. AMILOIDOZA CU LANTURI USOARE (AL)

În asociere cu ciclofosfamidă, bortezomib și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu amiloidoză sistemică cu lanțuri ușoare (AL) nou diagnosticată – doar Daratumumabum S.C.

III.CRITERII DE EXCLUDERE

hipersensibilitate la substanța(ele) activă(e) sau la oricare dintre excipienți
sarcina și alăptarea.
infecția activă VHB necontrolată adecvat
vârsta sub 18 ani
Pacienți cu afecțiuni ereditare de intoleranță la fructoză

IV.TRATAMENT

Tratamentul cu daratumumabum, concentrat soluție perfuzabilă, trebuie administrat de un profesionist în domeniul sănătății, într-un mediu unde posibilitatea resuscitării este disponibilă.

Daratumumabumul se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă după diluare cu clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) soluție injectabilă. Soluția perfuzabilă se pregătește respectând tehnica aseptică, conform instrucțiunilor din RCP-ul produsului.

Daratumumabum, soluție injectabilă subcutanată nu este destinat administrării intravenoase și trebuie administrat numai prin injecție subcutanată, folosind dozele specificate și trebuie administrat de un profesionist în domeniul sănătății, iar prima doză trebuie administrată într-un mediu unde posibilitatea resuscitării este disponibilă.

Este important să se verifice eticheta flacoanelor pentru a vă asigura că pacientului i se administrează forma farmaceutică (intravenoasă sau subcutanată) și doza adecvată, conform prescripției.

Pentru pacienții cărora în prezent li se administrează daratumamab intravenos, soluția injectabilă subcutanată poate fi utilizat ca tratament alternativ la forma farmaceutică daratumumabum intravenos, începând cu următoarea doză planificată

Inaintea initierii tratamentului cu daratumumabum se vor face testari pentru depistarea infectiei cu VHB.

La pacienții care dezvoltă reactivarea VHB, tratamentul cu daratumumabum trebuie oprit și trebuie solicitat consultul unui medic gastroenterolig/infectionist specializat în tratamentul infecției cu VHB.

Reluarea tratamentului cu daratumumabum la pacienții în cazul cărora reactivarea VHB este controlată adecvat se face numai cu avizul medicului gastroenterolog/infectionist.

Doza recomandată: a. 16 mg/kg greutate corporală pentru concentrate soluție perfuzabilă b. 1800 mg pentru soluție injectabilă cu administrare subcutanată pe durata a aprox. 3-5 minute

Scheme de administrare:

MIELOM MULTIPLU

Mielom multiplu nou diagnosticat

A. Daratumumabum în asociere cu bortezomib, melfalan și prednison (regim de tratament cu cicluri de câte 6 săptămâni) pentru pacienți care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de celule (TACS)

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-6 săptămânal (6 doze în total) Săptămânile 7-54a la interval de trei săptămâni (16 doze în total) Din săptămâna 55 până la progresia boliib la interval de patru săptămâni a Prima doză din schema de administrare la interval de trei săptămâni se administrează în săptămâna 7.

b Prima doză din schema de administrare la interval de patru săptămâni se administrează în săptămâna

Bortezomib se administrează de două ori pe săptămână în săptămânile 1, 2, 4 și 5 pentru primul ciclu de 6 săptămâni, după care se administrează o dată pe săptămână în săptămânile 1, 2, 4 și 5 în următoarele opt cicluri de 6 săptămâni

Melfalan 9 mg/m2 și prednison 60 mg/m2 se administrează pe cale orală în zilele 1 - 4 ale celor nouă cicluri de 6 săptămâni (Ciclurile 1-9).

B. Daratumumabum în asociere cu bortezomib, talidomidă și dexametazonă (regimuri de tratament cu cicluri de 4 săptămâni) pentru tratamentul pacienților nou diagnosticați și care sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem (TACS)

Etapa             de Săptămâni                Schemă
tratament
Inducție              Săptămânile 1-8         săptămânal (8 doze în total)
                      Săptămânile 9-16a       la interval de două săptămâni (4 doze în total)
Oprire pentru chimioterapie în doză mare și TACS
Consolidare           Săptămânile 1-8b        la interval de două săptămâni
a Prima doză din schema de administrare la interval de 2 săptămâni se administrează în săptămâna 9
b Prima doză din schema de administrare la interval de 2 săptămâni se administrează în săptămâna 1,
 odată cu reluarea tratamentului în urma TACS

Bortezomib se administrează prin injecție subcutanată sau perfuzie intravenoasă în doză de 1,3 mg/m2 de arie a suprafeței corporale, de două ori pe săptămână timp de două săptămâni (zilele 1, 4, 8 și 11) din ciclurile de tratament de inducție repetate cu durata de 28 de zile (4 săptămâni) (ciclurile 1-4) și două cicluri de consolidare (ciclurile 5 și 6) în urma TACS după ciclul 4.

Talidomida se administrează oral în doze de 100 mg pe zi în șase cicluri cu bortezomib.

Dexametazona (orală sau intravenoasă) se administrează în doze de 40 mg în zilele 1, 2, 8, 9, 15, 16, 22 și 23 din ciclurile 1 și 2 și în doze de 40 mg în zilele 1-2 și de 20 mg în următoarele zile de administrare (zilele 8, 9, 15, 16) din ciclurile 3-4. Dexametazona 20 mg se administrează în zilele 1, 2, 8, 9, 15, 16 din ciclurile 5 și 6

C. Daratumumabum în asociere cu lenalidomida și dexametazonă (regim de tratament cu ciclu de 4 săptămâni) pentru pacienți care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem (TACS)

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-8 săptămânal (8 doze în total) Săptămânile 9-24a la interval de doua săptămâni (8 doze în total)

Din săptămâna 25 până la progresia la interval de patru săptămâni boliib a Prima doză din schema de administrare la interval de două săptămâni se administrează în săptămâna 9 b Prima doză din schema de administrare la interval de patru săptămâni se administrează în săptămâna

Lenalidomida 25 mg o dată pe zi pe cale orală în zilele 1-21 ale ciclului repetat de 28 de zile (4 săptămâni) Dexametazonă 40 mg/săptămână sub formă de doză redusă pe cale orală sau injecție intravenoasă (sau o doză redusă 20 mg/săptămână la pacienții cu vârsta >75 de ani sau cu indicele de masă corporală (IMC) <18,5)

D. Daratumumabum în asociere cu bortezomib, lenalidomidă și dexametazonă (regimuri de tratament cu cicluri de 4 săptămâni) pentru tratamentul pacienților nou diagnosticați și care sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem (TACS)

Etapa de tratament       Săptămâni                         Schemă
Inducție                 Săptămânile 1-8                   săptămânal (8 doze în total)
                         Săptămânile 9-16a                 la interval de două săptămâni (4 doze în
                                                           total)
Oprire pentru chimioterapie în doză mare și TACS
Consolidare              Săptămânile 17-24b                la interval de două săptămâni (4 doze în
                                                           total)
Întreținere              Din săptămâna 25 până la la interval de patru săptămâni
                         progresia boliic
a Prima doză din schema de administrare la interval de 2 săptămâni se administrează în săptămâna 9.
b Săptămâna 17 corespunde cu reluarea tratamentului în urma recuperării după TACS.
c Tratamentul cu DARZALEX poate fi întrerupt pentru pacienții care au obținut o rată negativă a BMR
  care este menținută timp de 12 luni și care au fost tratați cu tratament de întreținere timp de cel puțin
  24 de luni

Bortezomib administrat sub formă de injecție subcutanată (SC) în doză de 1,3 mg/m2 suprafață corporală, de două ori pe săptămână, timp de două săptămâni (zilele 1, 4, 8 și 11) din ciclurile repetate 1- 6, de 28 de zile (4 săptămâni).

Lenalidomida administrată pe cale orală în doză de 25 mg pe zi, în zilele 1 - 21 pe durata ciclurilor 1-6.

Pentru întreținere (ciclurile 7+), pacienților li s-a administrat lenalidomidă în doză de 10 mg zilnic în zilele 1-28 (continuu) din fiecare ciclu, până la progresia documentată a bolii sau atingerea unei toxicități inacceptabile

Dexametazona trebuie administrată în doză de 40 mg în zilele 1-4 și 9-12 din fiecare ciclu de 28 de zile, în timpul inducției și al consolidării (ciclurile 1-6).

E. Daratumumabum în asociere cu bortezomib, lenalidomidă și dexametazonă (regimuri de tratament cu cicluri de 3 săptămâni) pentru tratamentul pacienților nou diagnosticați și care nu sunt eligibili pentru TACS

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-6 săptămânal (6 doze în total) Săptămânile 7-24a la interval de trei săptămâni (6 doze în total) Din săptămâna 25 până la progresia boliib la interval de patru săptămâni a Prima doză din schema de administrare la interval de 3 săptămâni se administrează în săptămâna 7. b Prima doză din schema de administrare la interval de 4 săptămâni se administrează în săptămâna 25.

Bortezomib se administrează prin injecție subcutanată, în doză de 1,3 mg/m2 suprafață corporală, de două ori pe săptămână (zilele 1, 4, 8 și 11) din ciclurile repetate, 1-8, cu durată de 21 de zile (3 săptămâni).

Lenalidomida a fost administrată pe cale orală, în doză de 25 mg, zilnic, în zilele 1-14 în timpul ciclurilor 1-8 și în zilele 1-21 în timpul ciclului 9 și următoarele.

Dexametazona trebuie administrată în doză de 20 mg în zilele 1, 2, 4, 5, 8, 9, 11 și 12 din fiecare ciclu de 21 de zile din cadrul ciclurilor 1-8. Pentru pacienții cu vârsta >75 de ani sau subponderali (IMC <18,5), dexametazona poate fi administrată în doză de 20 mg în zilele 1, 4, 8 și 11

Mielom multiplu recidivant/refractar

A. Daratumumabum în monoterapie sau în asociere cu lenalidomida (regim de tratament cu ciclu de 4 săptămâni):

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-8 săptămânal (8 doze în total) Săptămânile 9-24a la interval de doua săptămâni (8 doze în total) Din săptămâna 25 până la progresia la interval de patru săptămâni boliib a Prima doză din schema de administrare la interval de două săptămâni se administrează în săptămâna 9. b Prima doză din schema de administrare la interval de patru săptămâni se administrează în săptămâna

Lenalidomida 25 mg o dată pe zi pe cale orală în zilele 1-21 ale ciclului repetat de 28 de zile (4 săptămâni)

Dexametazonă 40 mg/săptămână sub formă de doză redusă pe cale orală sau injecție intravenoasă (sau o doză redusă 20 mg/săptămână la pacienții cu vârsta >75 de ani sau cu indicele de masă corporală (IMC) <18,5)

B. Daratumumabum în asociere cu pomalidomida și dexametazona (regim de tratament cu ciclu de 4 săptămâni)

Pomalidomida (4 mg o dată pe zi, pe cale orală, în zilele 1-21 ale ciclurilor repetate de 28 de zile [4săptămâni]) se administrează împreună cu o doză mică de dexametazonă, administrată pe cale orală sau intravenos, de 40 mg/săptămână (sau o doză redusă de 20 mg/săptămână pentru pacienții cu vârsta >75 ani).

În zilele de administrare a daratumumabum în formă subcutanată, se administrează 20 mg din doza de dexametazonă ca un medicament înaintea administrării, iar restul dozei se administrează în prima zi după administrare. La pacienții tratați cu o doză redusă de dexametazonă, întreaga doză de 20 mg se administrată ca medicament înaintea administrării daratumumabum în formă subcutanată

C. Daratumumabum în asociere cu bortezomib (regim de tratament cu ciclu de 3 săptămâni):

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-9 săptămânal (9 doze în total) Săptămânile 10-24a la interval de trei săptămâni (5 doze în total) Din săptămâna 25 până la progresia la interval de patru săptămâni boliib a Prima doză din schema de administrare la interval de trei săptămâni se administrează în săptămâna 10. b Prima doză din schema de administrare la interval de patru săptămâni se administrează în săptămâna

Bortezomib se administrează prin injecție subcutanată sau perfuzie i.v., în doză de 1,3 mg/m2 de suprafață corporală, de două ori pe săptămână, timp de două săptămâni (zilele 1, 4, 8 și 11) din ciclurile de tratament repetate cu durata de 21 de zile (3 săptămâni), timp de 8 cicluri de tratament în total.

Dexametazona se administrează pe cale orală în doză de 20 mg, în zilele 1, 2, 4, 5, 8, 9, 11 și 12 ale fiecăruia dintre cele 8 cicluri de bortezomib (80 mg pe săptămână în două din cele trei săptămâni ale ciclului de bortezomib) sau în doză redusă, de 20 mg/săptămână pentru pacienții cu vârsta >75 de ani, cu IMC <18,5, cu diabet zaharat insuficient controlat sau cu intoleranță anterioară la administrarea de steroizi

MIELOM MULTIPLU ASIMPTOMATIC (MMA)

Schema de administrare în monoterapie (regim de tratament cu ciclu de 4 săptămâni) Doza recomandată este de 1800 mg de DARZALEX soluție injectabilă subcutanată administrată pe parcursul a aproximativ 3-5 minute, în conformitate cu următoarea schemă de administrare din tabelul de mai jos

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-8 săptămânal (8 doze în total) Săptămânile 9-24a la doua săptămâni (8 doze în total) Din săptămâna 25 până la progresia bolii sau pe o la interval de patru săptămâni perioadă maximă de 3 anib aPrima doză din schema de administrare la interval de 2 săptămâni se administrează în săptămâna 9. bPrima doză din schema de administrare la interval de 4 săptămâni se administrează în săptămâna 25.

AMILOIDOZA CU LANTURI USOARE (AL)

Schema de administrare în asociere cu bortezomib, ciclofosfamidă și dexametazonă (regim deadministrare cu ciclu de 4 săptămâni)a

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-8 săptămânal (8 doze în total) Săptămânile 9-24a la doua săptămâni (8 doze în total) Din săptămâna 25 până la progresia boliib la patru săptămâni a În studiul clinic, daratumumabum a fost administrat până la progresia bolii sau maximum 24 de cicluri (~2 ani) de la prima doză din tratamentul de studiu. b Prima doză din schema de administrare la 2 săptămâni este administrată în săptămâna 9 c Prima doză din schema de administrare la 4 săptămâni este administrată în săptămâna 25

Bortezomib (SC; 1,3 mg/m2 de arie a suprafeței corporale), ciclofosfamidă (administrată oral sau IV;

300 mg/m2 de arie a suprafeței corporale; doză maximă 500 mg) și dexametazonă (administrată oral sau IV; 40 mg sau o doză redusă de 20 mg pentru pacienții cu vârsta >70 ani sau cu un indice de masa corporală [IMC] <18,5 sau cei care au hipervolemie, diabet zaharat insuficient controlat sau intoleranță anterioară la administrarea de steroizi) au fost administrate săptămânal în zilele 1, 8, 15 și 22 din ciclurile repetate cu durata de 28 de zile [4 săptămâni].

În zilele de administrare a daratumumabum, doza de dexametazonă de 20 mg s-a administrat ca medicament înaintea injecției, iar restul s-a administrat în următoarea zi după administrarea daratumumabum.

Mod administrare

Rate de perfuzare daratumumabum soluție perfuzabilă După diluare, perfuzia cu daratumumabum trebuie administrată intravenos la rata de perfuzare inițială prezentată în tabelul de mai jos. Creșterea progresivă a ratei de perfuzare poate fi luată în considerare numai în absența oricăror reacții legate de perfuzie.

                             Volum după Rata      de Creșteri ale ratei de     Rata maximă de
                             diluare    perfuzare                              perfuzare
                                        inițială     Perfuzarea
                                        (prima oră)
PERFUZIA DIN SĂPTĂMÂNA 1
Opțiunea 1                   1.000 ml     50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
                                                        oră
(perfuzie în doză unică
= 16 mg/kg) săptămâna
1, ziua 1
Opțiunea 2
(perfuzie    în       doză
divizată)
Săptămâna 1, ziua 1 (8 500 ml             50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
mg/kg)                                                  oră
Săptămâna 1, ziua 2 (8 500 ml             50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
mg/kg)                                                  oră
PERFUZIA   DIN 500 ml                     50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
SĂPTĂMÂNA 2 (16                                         oră
mg/kg)b
PERFUZII                     500 ml       50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
ULTERIOARE                                              oră
(începând              cu
săptămâna    3    -    16
mg/kg)c
a Creșterea incrementală a ratei de perfuzare poate fi luată în considerare numai în absența oricăror
reacții legate de perfuzie (RLP).
b Se va utiliza un volum după diluare de 500 ml numai în lipsa oricăror RLP ≥ Grad 1 în primele 3 ore
de la prima perfuzie. Altfel, se va utiliza în continuare un volum după diluare de 1000 ml și se vor urma
instrucțiunile pentru prima perfuzie.

c Se va utiliza o rată inițială modificată pentru perfuziile ulterioare (adică începând cu a treia perfuzie) numai în lipsa oricăror RLP ≥ Grad 1 la o rată de perfuzare finală ≥ 100 ml/h a primelor două perfuzii.Altfel, se vor urma instrucțiunile pentru a doua perfuzie

Administrare daratumumabum soluție injectabilă subcutanată

Injectați 15 ml daratumumabum soluție injectabilă subcutanată în țesutul subcutanat al abdomenului, la o distanță de aprox. 7,5 cm la dreapta sau stânga ombilicului, timp de aproximativ

3-5 minute. Nu injectați daratumumabum soluție injectabilă subcutanată în alte părți ale corpului, deoarece nu există date disponibile în acest scop.

Locurile de administrare trebuie alternate de la o injecție la alta
Daratumumabum soluție injectabilă subcutanată nu trebuie niciodată administrată în zone în care pielea este roșie, tumefiată, dureroasă, întărită sau în zone cu țesut cicatrizat
Pe durata tratamentului cu daratumumabum soluție injectabilă subcutanată, nu administrați altă medicație subcutanat în același loc în care a fost administrat daratumumabum.

Premedicație și medicație adjuvantă:

a. Medicație administrată înaintea perfuziei sau injecției subcutanate.

Pentru a reduce riscul reacțiilor legate de perfuzie (RLP) se administrează tuturor pacienților cu 1-3 ore înainte de fiecare perfuzie sau injecție de daratumumabum:

Corticosteroid (cu acțiune prelungită sau intermediară)
Monoterapie:
Metilprednisolon 100 mg sau doza echivalentă, administrat intravenos. După a doua perfuzie sau injecție, doza de corticosteroid poate fi redusă la metilprednisolon 60 mg administrat oral sau intravenos. o Tratament asociat:
Dexametazonă 20 mg, administrată înainte de fiecare perfuzie sau injecție cu daratumumabum.
Dexametazona se administrează intravenos înainte de prima perfuzie cu daratumumabum; administrarea orală poate fi avută în vedere înainte de perfuziile ulterioare.
Când dexametazona este corticosteroidul specific tratamentului de fond doza de tratament cu dexametazonă va avea rol de premedicație în zilele în care se administrează prefuzia sau injecția cu daratumumabum
În zilele de administrare subcutanată cu daratumumabum când pacienții iau dexametazonă (sau un produs echivalent) ca premedicație, nu trebuie administrați alți corticosteroizi specifici tratamentului de fond (de exemplu, prednison)
Antipiretice (paracetamol administrat oral între 650 și 1000 mg).
Antihistaminice (difenhidramină între 25 și 50 mg sau echivalent, cu administrare orală sau intravenoasă).
Inhibitorul de leucotriene (montelukast oral de 10 mg sau echivalent) este recomandat în ziua 1a ciclului 1 pentru pacienții cu mielom multiplu asimptomatic înainte de fiecare administrare de daratumumabum soluție injectabilă subcutanată.

b. Medicație administrată după perfuzie sau injecție subcutanată.

Medicația administrată după perfuzie sau injecție are rolul de a reduce riscul reacțiilor întârziate legate de perfuzie (RLP)și se administrează astfel:

Monoterapie:

În prima și a doua zi după toate perfuziile sau injecțiile, trebuie să se administreze pacienților corticosteroizi pe cale orală (20 mg metilprednisolon sau doza echivalentă a unui corticosteroid cu acțiune intermediară sau prelungită, în conformitate cu standardele locale).

Tratament asociat:

Se poate administra pe cale orală o doză mică de metilprednisolon (≤ 20 mg) sau echivalent, în prima zi după perfuzia sau injecția cu daratummab Totuși, dacă în prima zi după perfuzia sau injecția cu daratumumabum se administează un corticosteroid specific tratamentului de fond (de exemplu,dexametazona), există posibilitatea ca alte medicații administrate după perfuzie să nu mai fie necesare Dacă pacientul nu suferă RLP majore după primele trei injecții subcutanate, administrarea corticosteroizilor post-injecție (excluzând corticosteroizii specifici tratamenului de fond) poate fi întreruptă La pacienții cu antecedente de boală pulmonară obstructivă cronică, trebuie luată în considerare utilizarea unor medicații post-perfuzie, inclusiv bronhodilatatoare cu durată scurtă și lungă de acțiune, precum și corticosteroizi inhalatori. După primele patru perfuzii sau injecții, în cazul în care pacientul nu prezintă RLP majore, aceste medicamente inhalatorii post-perfuzie se pot întrerupe, la latitudinea medicului.

c. Profilaxia reactivării virusului herpes zoster Trebuie luată în considerare profilaxia anti-virală pentru prevenirea reactivării virusului herpes zoster.

Modificarea dozelor Nu se recomandă niciun fel de reducere a dozelor de daratumumabum.

Poate fi necesară în schimb temporizarea administrării dozei, pentru a permite restabilirea numărului de celule sanguine în caz de toxicitate hematologică.

Omiterea unei (unor) doze Dacă se omite o doză planificată de daratumumabum, doza trebuie administrată cât mai curând posibil, iar schema de administrare trebuie modificată în consecință, menținându-se intervalul de tratament.

V.ATENȚIONĂRI și PRECAUȚII.

A. Reacțiile legate de perfuzie (RLP) a) concentrat pentru soluție perfuzabilă

raportate la aproximativ jumătate din toți pacienții tratați cu daratumumabum; majoritatea RLP au apărut la prima perfuzie; unele sunt severe: bronhospasm, hipoxie, dispnee, hipertensiune arterială, edem laringian și edem pulmonar.
pacienții trebuie monitorizați pe întreaga durată a perfuziei și în perioada postperfuzie.
abordarea terapeutică a reacțiilor legate de perfuzie:
înaintea perfuziei cu daratumumabum se va administra medicație pentru reducerea riscului de

RLP.

în cazul apariției RLP de orice grad, perfuzia cu daratumumabum se va întrerupe imediat și se vor trata simptomele.
managementul RLP poate necesita reducerea suplimentară a ratei de perfuzare sau întreruperea tratamentului cu daratumumabum, după cum este prezentat mai jos:
Grad 1-2 (ușoare până la moderate): După ce simptomele reacției dispar, perfuzia trebuie reluată la maximum jumătate din rata la care a apărut RLP. În cazul în care pacientul nu prezintă alte simptome de RLP, creșterea ratei de perfuzare se poate relua treptat la intervalele adecvate din punct de vedere clinic, până la rata maximă de 200 ml/oră.
Gradul 3 (severe): După ce simptomele reacției dispar, se poate avea în vedere reluarea perfuziei la maximum jumătate din rata la care a avut loc reacția. Dacă pacientul nu prezintă

simptome suplimentare, creșterea ratei de perfuzare se poate relua treptat la intervalele adecvate.

Procedura de mai sus se va repeta în cazul reapariției simptomelor de Grad 3. Administrarea daratumumabum se va întrerupe permanent la a treia apariție a unei reacții legate de perfuzie de Grad 3 sau mai mare.

Gradul 4 (cu potențial letal): Tratamentul cu daratumumabum se va întrerupe definitiv.

b) soluție injectabilă subcutanată

Majoritatea RLP s-au produs după prima injecție și au fost de gradul 1-2. RLP la injecții ulterioare s-au constatat la mai puțin de 1% dintre pacienți
Perioada mediană până la producerea RLP după administrarea injecției cu daratumumabum a fost de 3,7 ore (interval cuprins între 0,15 și 83 ore).
Semnele și simptomele de RLP pot include simptome respiratorii, precum congestie nazală, tuse, iritație faringiană, rinită alergică, respirație șuierată și pirexie, disconfort toracic, prurit, frisoane, vărsături, greață și hipotensiune arterială. Au apărut și unele reacții severe, inclusiv bronhospasm, hipoxie, dispnee, hipertensiune arterială și tahicardie
Înaintea tratamentului, pacienților trebuie să li se administreze antihistaminice, antipiretice și corticosteroizi și să li se ofere monitorizare și consiliere privind RLP, în special în timpul și după prima și a doua injecție. Pentru pacienții cu mielom multiplu asimptomatic, trebuie luată în considerare premedicația cu inhibitori de leucotriene în ziua 1 a ciclului 1.
Dacă apare o reacție anafilactică sau cu potențial letal (Gradul 4), trebuie inițiată imediat procedura adecvată de resuscitare de urgență. Tratamentul cu daratumumabum trebuie întrerupt imediat și definitive

Pentru a reduce riscul de RLP întârziate, tuturor pacienților trebuie să li se administreze corticosteroizi pe cale orală după injecția cu daratumumabum.

B. Neutropenia/Trombocitopenia Temporizarea administrării daratumumabum poate fi necesară pentru a permite refacerea numărului de celule sanguine. Nu se recomandă niciun fel de reducere a dozelor de daratumumabum. Monitorizare pentru identificarea oricărui semn de infecție.

C. Interferența cu testul antiglobulinic indirect (testul Coombs Indirect) Legarea daratumumabumului la CD38, prezent la niveluri scăzute în hematii, poate duce la un rezultat pozitiv al testului Coombs indirect ce poate persista timp de până la 6 luni după ultima perfuzie cu daratumumabum.

Daratumumabum legat la RBC poate masca detectarea anticorpilor la antigene minore în serul pacientului. Nu sunt afectate determinarea grupei sanguine și a Rh-ului.

Pacienților trebuie să li se determine grupa sanguină, Rh-ul și fenotipul înaintea începerii tratamentului cu daratumumabum.

În cazul unei transfuzii planificate trebuie înștiințat centrul de transfuzii de sânge despre această interferență cu testele indirecte antiglobulinice.

Dacă este necesară o transfuzie în regim de urgență, se pot administra RBC compatibile ABO/RhD, fără test pentru detectarea compatibilității încrucișate.

D. Interferența cu determinarea Răspunsului Complet Daratumumabum este un anticorp monoclonal IgG1қappa care poate fi detectat atât prin testul de electroforeză a proteinelor serice, cât și prin testul de imunofixare folosit pentru monitorizarea clinică a proteinei-M endogenă. Această interferență poate impacta determinarea unui răspuns complet sau progresiei bolii la pacienții cu mielom cu proteină IgG kappa.

E. Femeile cu potențial fertil/Contracepția Femeile cu potențial fertil trebuie să utilizeze metode contraceptive eficiente pe parcursul și timp de 3 luni după încetarea tratamentului cu daratumumabum.

F. Sarcina Daratumumabum nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă beneficiile tratamentului pentru mamă sunt considerate mai importante decât riscurile potențiale pentru făt.

În cazul în care pacienta rămâne gravidă în timp ce urmează tratament cu acest medicament, aceasta trebuie informată despre riscul potențial pentru făt.

G. Alăptarea Nu se cunoaște efectul daratumumabum asupra nou-născuților/sugarilor. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea fie de a întrerupe tratamentul cu daratumumabum ținând cont de beneficiul alăptării pentru copil și de beneficiul tratamentului pentru mamă.

VI.REACȚII ADVERSE

Infecții: pneumonie; infecții ale căilor respiratorii superioare; gripă
Tulburări hematologice și limfatice: neutropenie; trombocitopenie; anemie; limfopenie
Tulburări ale sistemului nervos: neuropatie senzorială periferică; cefalee
Tulburări cardiace: fibrilație atrială
Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale: tuse; dispnee
Tulburări gastro-intestinale: diaree; greață; vărsături
Tulburări musculoscheletice și ale țesutului conjunctiv: spasme musculare
Tulburări generale și la nivelul locului de administrare: fatigabilitate; pirexie; edem periferic
Reacții legate de perfuzie

VII.CONTRAINDICATII

Hipersensibilitate la substanța(ele) activă(e) sau la oricare dintre excipienți.
Contraindicații conform RCP ciclofosfamidă (în cazul indicației AL):
hipersensibilitate la ciclofosfamidă, la oricare dintre metaboliții săi sau la oricare dintre excipienții enumerați
infecții acute
aplazie medulară sau depresie medulară anterioară tratamentului
infecție a tractului urinar
toxicitate urotelială acută din cauza chimioterapiei citotoxice sau din cauza radioterapiei
obstrucție a debitului urinar
Sarcină
Alăptare
Persoane asiatice cu genotip ALDH2 mutant, deoarece la acești pacienți nu a fost stabilit un raport pozitiv între beneficiu și risc

Contraindicații legate de administrarea tratamentului cu bortezomib:
Infiltrat pulmonar acut difuz și pericardită.

VIII.CRITERII DE EVALUARE A EFICACITĂȚII TERAPEUTICE

Mielom Multiplu Se utilizează criteriile elaborate de către Grupul Internațional de Lucru pentru Mielom (IMWG)

Subcategorie Criterii de răspuns de răspuns CR molecular CR plus ASO-PCR negative, sensibilitate 10-5 CR CR strict plus imunofenotipic Absența PC cu aberații fenotipice (clonale) la nivelul MO, după analiza unui număr total minim de 1 milion de celule medulare prin citometrie de flux multiparametric (cu > 4 culori) CR strict CR conform definiției de mai jos plus (sCR) Raport normal al FLC și Absența PC clonale, evaluate prin imunohistochimie sau citometrie de flux cu 2 - 4 culori CR Rezultate negative la testul de imunofixare în ser și urină și Dispariția oricăror plasmocitoame de la nivelul țesuturilor moi și ≤ 5% PC în MO VGPR Proteina M decelabilă prin imunofixare în ser și urină, dar nu prin electroforeză sau Reducere de cel puțin 90% a nivelurilor serice de protein M plus Protein M urinară < 100 mg/24 ore PR Reducere ≥ a proteinei M serice și reducerea proteinei M urinare din 24 ore cu ≥ 90% sau până la < 200 mg în 24 ore.

Dacă protein M serică și urinară nu sunt decelabile este necesară o reducere ≥ 50% a diferenței dintre nivelurile FLC implicate și cele neimplicate, în locul criteriilor care reflectă statusul proteinei M. Dacă protein M serică și urinară nu sunt decelabile, iar testul lanțurilor ușoare libere este nedecelabil, o reducere ≥ 50% a PC este necesară în locul proteinei M, dacă procentul inițial al PC din MO a fost ≥ 30%.

Pe lângă criteriile enumerate mai sus, este necesară o reducere ≥ 50% a dimensiunilor plasmocitoamelor de la nivelul țesuturilor moi, dacă acestea au fost inițial prezente.

PC = plasmocite; MO = măduvă osoasă; CR = răspuns complet; VGPR = răspuns parțial foarte bun;

PR = răspuns parțial;ASO-PCR = reacția în lanț a polimerazei, specifică anumitor alele; FLC = lanțuri ușoare libere.

Amiloidoza cu lanțuri ușoare (AL) Se utilizează criteriile de evaluare a răspunsului la tratament, conform Protocol de diagnostic și tratament al amiloidozei sistemice tip lanț ușor (AL)

Monitorizarea răspunsului la tratament:

La 2 luni (după 2 cicluri): scăderea dFLC >50%
După 4-6 cicluri sau în Z100 post autotransplant: scăderea dFLC < 40 mg/l

Evaluarea pacienților lunar în primul an și atâta timp cât sunt în tratament. EFPP și dozare FLC lunar (la 2 luni).

Pentru evaluarea răspunsului de organ, sunt urmăriți următorii parametrii, de obicei la intervale de 3 luni:

Troponina, NTproBNP
Creatinina, Proteinuria/24 ore
Teste hepatice
ECG, Ecocardiografie

Criterii validate pentru evaluarea raspusului precoce (la 3 și 6 luni de tratament):

Răspuns hematologic:
Răspuns complet (CR): imunofixare proteine serice și urinare negative + lanțuri ușoare libere (FLC) normale
Very Good Parțial Response (VGPR): dFLC < 40 mg /dl
Răspuns parțial (PR); scăderea dFLC cu peste 50%
Low dFLC response: dFLC < 10 mg/L
Răspuns cardiac: scăderea NTproBNP cu >30% și cu > 300 ng/L
Răspuns renal: reducerea proteinuriei cu > 30% (urina / 24 ore)
Răspuns pe afectarea hepatică: reducerea fosfatazei alcaline cu >50% și / sau reducerea diametrului hepatic cu peste 2 cm
Răspuns pe afectarea neurologică: îmbunătățirea vitezelor de conducere (EMG)

IX.PRESCRIPTORI

Inițierea și continuarea tratamentului se face de către medicii din specialitatea hematologie sau după caz, specialiști în oncologie medicală cu avizul medicului hematolog.”

I. INDICAȚII:

Mielomul Multiplu (MM)
Amiloidoza cu lanturi usoare (AL)

II. CRITERII DE INCLUDERE

A. MIELOM MULTIPLU (MM)

În monoterapie, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu recidivant și refractar, care au fost tratați anterior cu un inhibitor de proteazom și un agent imunomodulator și care au înregistrat progresia bolii sub ultimul tratament.
În asociere cu lenalidomidă și dexametazonă sau cu bortezomib și dexametazonă, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu la care s-a administrat cel puțin un tratament anterior.
În asociere cu lenalidomidă și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou diagnosticat și care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem.
În asociere cu pomalidomidă și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu la care s-a administrat cel puțin un tratament anterior conținând un inhibitor de proteazom și lenalidomidă și care au fost refractari la lenalidomidă, sau care au primit cel puțin două terapii anterioare care au inclus lenalidomidă și un inhibitor proteazom și care au înregistrat progresia bolii în timpul sau după ultimul tratament – doar Daratumumabum s.c.
În asociere cu bortezomib, talidomidă și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou dignosticat și care sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem.
În asociere cu bortezomib, lenalidomidă și dexametazonă, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou diagnosticat.
În asociere cu bortezomib, melfalan și prednison pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou diagnosticat și care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de cellule stem.
În combinații terapeutice conform ghidurilor ESMO și NCCN actualizate

B. MIELOM MULTIPLU ASIMPTOMATIC

În monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu asimptomatic cu risc crescut de a dezvolta mielom multiplu

C. AMILOIDOZA CU LANTURI USOARE (AL)

În asociere cu ciclofosfamidă, bortezomib și dexametazonă pentru tratamentul pacienților adulți cu amiloidoză sistemică cu lanțuri ușoare (AL) nou diagnosticată – doar Daratumumabum S.C.

III. CRITERII DE EXCLUDERE

hipersensibilitate la substanța(ele) activă(e) sau la oricare dintre excipienți
sarcina și alăptarea.
infecția activă VHB necontrolată adecvat
vârsta sub 18 ani
Pacienți cu afecțiuni ereditare de intoleranță la fructoză

IV. TRATAMENT

Tratamentul cu daratumumabum, concentrat soluție perfuzabilă, trebuie administrat de un profesionist în domeniul sănătății, într-un mediu unde posibilitatea resuscitării este disponibilă.

Inaintea initierii tratamentului cu daratumumabum se vor face testari pentru depistarea infectiei cu VHB.

Reluarea tratamentului cu daratumumabum la pacienții în cazul cărora reactivarea VHB este controlată adecvat se face numai cu avizul medicului gastroenterolog/infectionist.

Doza recomandată: a. 16 mg/kg greutate corporală pentru concentrate soluție perfuzabilă b. 1800 mg pentru soluție injectabilă cu administrare subcutanată pe durata a aprox. 3-5 minute

Scheme de administrare:

MIELOM MULTIPLU

Mielom multiplu nou diagnosticat

b Prima doză din schema de administrare la interval de patru săptămâni se administrează în săptămâna

Melfalan 9 mg/m2 și prednison 60 mg/m2 se administrează pe cale orală în zilele 1 - 4 ale celor nouă cicluri de 6 săptămâni (Ciclurile 1-9).

Etapa             de Săptămâni                Schemă
tratament
Inducție              Săptămânile 1-8         săptămânal (8 doze în total)
                      Săptămânile 9-16a       la interval de două săptămâni (4 doze în total)
Oprire pentru chimioterapie în doză mare și TACS
Consolidare           Săptămânile 1-8b        la interval de două săptămâni
a Prima doză din schema de administrare la interval de 2 săptămâni se administrează în săptămâna 9
b Prima doză din schema de administrare la interval de 2 săptămâni se administrează în săptămâna 1,
 odată cu reluarea tratamentului în urma TACS

Talidomida se administrează oral în doze de 100 mg pe zi în șase cicluri cu bortezomib.

C. Daratumumabum în asociere cu lenalidomida și dexametazonă (regim de tratament cu ciclu de 4 săptămâni) pentru pacienți care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem (TACS)

Săptămâni Schemă Săptămânile 1-8 săptămânal (8 doze în total) Săptămânile 9-24a la interval de doua săptămâni (8 doze în total)

Etapa de tratament       Săptămâni                         Schemă
Inducție                 Săptămânile 1-8                   săptămânal (8 doze în total)
                         Săptămânile 9-16a                 la interval de două săptămâni (4 doze în
                                                           total)
Oprire pentru chimioterapie în doză mare și TACS
Consolidare              Săptămânile 17-24b                la interval de două săptămâni (4 doze în
                                                           total)
Întreținere              Din săptămâna 25 până la la interval de patru săptămâni
                         progresia boliic
a Prima doză din schema de administrare la interval de 2 săptămâni se administrează în săptămâna 9.
b Săptămâna 17 corespunde cu reluarea tratamentului în urma recuperării după TACS.
c Tratamentul cu DARZALEX poate fi întrerupt pentru pacienții care au obținut o rată negativă a BMR
  care este menținută timp de 12 luni și care au fost tratați cu tratament de întreținere timp de cel puțin
  24 de luni

Lenalidomida administrată pe cale orală în doză de 25 mg pe zi, în zilele 1 - 21 pe durata ciclurilor 1-6.

Dexametazona trebuie administrată în doză de 40 mg în zilele 1-4 și 9-12 din fiecare ciclu de 28 de zile, în timpul inducției și al consolidării (ciclurile 1-6).

Lenalidomida a fost administrată pe cale orală, în doză de 25 mg, zilnic, în zilele 1-14 în timpul ciclurilor 1-8 și în zilele 1-21 în timpul ciclului 9 și următoarele.

Mielom multiplu recidivant/refractar

A. Daratumumabum în monoterapie sau în asociere cu lenalidomida (regim de tratament cu ciclu de 4 săptămâni):

Lenalidomida 25 mg o dată pe zi pe cale orală în zilele 1-21 ale ciclului repetat de 28 de zile (4 săptămâni)

B. Daratumumabum în asociere cu pomalidomida și dexametazona (regim de tratament cu ciclu de 4 săptămâni)

C. Daratumumabum în asociere cu bortezomib (regim de tratament cu ciclu de 3 săptămâni):

MIELOM MULTIPLU ASIMPTOMATIC (MMA)

AMILOIDOZA CU LANTURI USOARE (AL)

Schema de administrare în asociere cu bortezomib, ciclofosfamidă și dexametazonă (regim deadministrare cu ciclu de 4 săptămâni)a

Bortezomib (SC; 1,3 mg/m2 de arie a suprafeței corporale), ciclofosfamidă (administrată oral sau IV;

Mod administrare

                             Volum după Rata      de Creșteri ale ratei de     Rata maximă de
                             diluare    perfuzare                              perfuzare
                                        inițială     Perfuzarea
                                        (prima oră)
PERFUZIA DIN SĂPTĂMÂNA 1
Opțiunea 1                   1.000 ml     50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
                                                        oră
(perfuzie în doză unică
= 16 mg/kg) săptămâna
1, ziua 1
Opțiunea 2
(perfuzie    în       doză
divizată)
Săptămâna 1, ziua 1 (8 500 ml             50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
mg/kg)                                                  oră
Săptămâna 1, ziua 2 (8 500 ml             50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
mg/kg)                                                  oră
PERFUZIA   DIN 500 ml                     50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
SĂPTĂMÂNA 2 (16                                         oră
mg/kg)b
PERFUZII                     500 ml       50 ml/oră     50 ml/oră la fiecare 200 ml/oră
ULTERIOARE                                              oră
(începând              cu
săptămâna    3    -    16
mg/kg)c
a Creșterea incrementală a ratei de perfuzare poate fi luată în considerare numai în absența oricăror
reacții legate de perfuzie (RLP).
b Se va utiliza un volum după diluare de 500 ml numai în lipsa oricăror RLP ≥ Grad 1 în primele 3 ore
de la prima perfuzie. Altfel, se va utiliza în continuare un volum după diluare de 1000 ml și se vor urma
instrucțiunile pentru prima perfuzie.

Administrare daratumumabum soluție injectabilă subcutanată

Injectați 15 ml daratumumabum soluție injectabilă subcutanată în țesutul subcutanat al abdomenului, la o distanță de aprox. 7,5 cm la dreapta sau stânga ombilicului, timp de aproximativ

3-5 minute. Nu injectați daratumumabum soluție injectabilă subcutanată în alte părți ale corpului, deoarece nu există date disponibile în acest scop.

Locurile de administrare trebuie alternate de la o injecție la alta
Daratumumabum soluție injectabilă subcutanată nu trebuie niciodată administrată în zone în care pielea este roșie, tumefiată, dureroasă, întărită sau în zone cu țesut cicatrizat
Pe durata tratamentului cu daratumumabum soluție injectabilă subcutanată, nu administrați altă medicație subcutanat în același loc în care a fost administrat daratumumabum.

Premedicație și medicație adjuvantă:

a. Medicație administrată înaintea perfuziei sau injecției subcutanate.

Pentru a reduce riscul reacțiilor legate de perfuzie (RLP) se administrează tuturor pacienților cu 1-3 ore înainte de fiecare perfuzie sau injecție de daratumumabum:

Corticosteroid (cu acțiune prelungită sau intermediară)
Monoterapie:
Metilprednisolon 100 mg sau doza echivalentă, administrat intravenos. După a doua perfuzie sau injecție, doza de corticosteroid poate fi redusă la metilprednisolon 60 mg administrat oral sau intravenos. o Tratament asociat:
Dexametazonă 20 mg, administrată înainte de fiecare perfuzie sau injecție cu daratumumabum.
Dexametazona se administrează intravenos înainte de prima perfuzie cu daratumumabum; administrarea orală poate fi avută în vedere înainte de perfuziile ulterioare.
Când dexametazona este corticosteroidul specific tratamentului de fond doza de tratament cu dexametazonă va avea rol de premedicație în zilele în care se administrează prefuzia sau injecția cu daratumumabum
În zilele de administrare subcutanată cu daratumumabum când pacienții iau dexametazonă (sau un produs echivalent) ca premedicație, nu trebuie administrați alți corticosteroizi specifici tratamentului de fond (de exemplu, prednison)
Antipiretice (paracetamol administrat oral între 650 și 1000 mg).
Antihistaminice (difenhidramină între 25 și 50 mg sau echivalent, cu administrare orală sau intravenoasă).
Inhibitorul de leucotriene (montelukast oral de 10 mg sau echivalent) este recomandat în ziua 1a ciclului 1 pentru pacienții cu mielom multiplu asimptomatic înainte de fiecare administrare de daratumumabum soluție injectabilă subcutanată.

b. Medicație administrată după perfuzie sau injecție subcutanată.

Medicația administrată după perfuzie sau injecție are rolul de a reduce riscul reacțiilor întârziate legate de perfuzie (RLP)și se administrează astfel:

Monoterapie:

Tratament asociat:

c. Profilaxia reactivării virusului herpes zoster Trebuie luată în considerare profilaxia anti-virală pentru prevenirea reactivării virusului herpes zoster.

Modificarea dozelor Nu se recomandă niciun fel de reducere a dozelor de daratumumabum.

Poate fi necesară în schimb temporizarea administrării dozei, pentru a permite restabilirea numărului de celule sanguine în caz de toxicitate hematologică.

V. ATENȚIONĂRI și PRECAUȚII.

A. Reacțiile legate de perfuzie (RLP) a) concentrat pentru soluție perfuzabilă

raportate la aproximativ jumătate din toți pacienții tratați cu daratumumabum; majoritatea RLP au apărut la prima perfuzie; unele sunt severe: bronhospasm, hipoxie, dispnee, hipertensiune arterială, edem laringian și edem pulmonar.
pacienții trebuie monitorizați pe întreaga durată a perfuziei și în perioada postperfuzie.
abordarea terapeutică a reacțiilor legate de perfuzie:
înaintea perfuziei cu daratumumabum se va administra medicație pentru reducerea riscului de

RLP.

în cazul apariției RLP de orice grad, perfuzia cu daratumumabum se va întrerupe imediat și se vor trata simptomele.
managementul RLP poate necesita reducerea suplimentară a ratei de perfuzare sau întreruperea tratamentului cu daratumumabum, după cum este prezentat mai jos:
Grad 1-2 (ușoare până la moderate): După ce simptomele reacției dispar, perfuzia trebuie reluată la maximum jumătate din rata la care a apărut RLP. În cazul în care pacientul nu prezintă alte simptome de RLP, creșterea ratei de perfuzare se poate relua treptat la intervalele adecvate din punct de vedere clinic, până la rata maximă de 200 ml/oră.
Gradul 3 (severe): După ce simptomele reacției dispar, se poate avea în vedere reluarea perfuziei la maximum jumătate din rata la care a avut loc reacția. Dacă pacientul nu prezintă

simptome suplimentare, creșterea ratei de perfuzare se poate relua treptat la intervalele adecvate.

Gradul 4 (cu potențial letal): Tratamentul cu daratumumabum se va întrerupe definitiv.

b) soluție injectabilă subcutanată

Majoritatea RLP s-au produs după prima injecție și au fost de gradul 1-2. RLP la injecții ulterioare s-au constatat la mai puțin de 1% dintre pacienți
Perioada mediană până la producerea RLP după administrarea injecției cu daratumumabum a fost de 3,7 ore (interval cuprins între 0,15 și 83 ore).
Semnele și simptomele de RLP pot include simptome respiratorii, precum congestie nazală, tuse, iritație faringiană, rinită alergică, respirație șuierată și pirexie, disconfort toracic, prurit, frisoane, vărsături, greață și hipotensiune arterială. Au apărut și unele reacții severe, inclusiv bronhospasm, hipoxie, dispnee, hipertensiune arterială și tahicardie
Înaintea tratamentului, pacienților trebuie să li se administreze antihistaminice, antipiretice și corticosteroizi și să li se ofere monitorizare și consiliere privind RLP, în special în timpul și după prima și a doua injecție. Pentru pacienții cu mielom multiplu asimptomatic, trebuie luată în considerare premedicația cu inhibitori de leucotriene în ziua 1 a ciclului 1.
Dacă apare o reacție anafilactică sau cu potențial letal (Gradul 4), trebuie inițiată imediat procedura adecvată de resuscitare de urgență. Tratamentul cu daratumumabum trebuie întrerupt imediat și definitive

Pentru a reduce riscul de RLP întârziate, tuturor pacienților trebuie să li se administreze corticosteroizi pe cale orală după injecția cu daratumumabum.

Daratumumabum legat la RBC poate masca detectarea anticorpilor la antigene minore în serul pacientului. Nu sunt afectate determinarea grupei sanguine și a Rh-ului.

Pacienților trebuie să li se determine grupa sanguină, Rh-ul și fenotipul înaintea începerii tratamentului cu daratumumabum.

În cazul unei transfuzii planificate trebuie înștiințat centrul de transfuzii de sânge despre această interferență cu testele indirecte antiglobulinice.

Dacă este necesară o transfuzie în regim de urgență, se pot administra RBC compatibile ABO/RhD, fără test pentru detectarea compatibilității încrucișate.

F. Sarcina Daratumumabum nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă beneficiile tratamentului pentru mamă sunt considerate mai importante decât riscurile potențiale pentru făt.

În cazul în care pacienta rămâne gravidă în timp ce urmează tratament cu acest medicament, aceasta trebuie informată despre riscul potențial pentru făt.

VI. REACȚII ADVERSE

Infecții: pneumonie; infecții ale căilor respiratorii superioare; gripă
Tulburări hematologice și limfatice: neutropenie; trombocitopenie; anemie; limfopenie
Tulburări ale sistemului nervos: neuropatie senzorială periferică; cefalee
Tulburări cardiace: fibrilație atrială
Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale: tuse; dispnee
Tulburări gastro-intestinale: diaree; greață; vărsături
Tulburări musculoscheletice și ale țesutului conjunctiv: spasme musculare
Tulburări generale și la nivelul locului de administrare: fatigabilitate; pirexie; edem periferic
Reacții legate de perfuzie

VII. CONTRAINDICATII

Hipersensibilitate la substanța(ele) activă(e) sau la oricare dintre excipienți.
Contraindicații conform RCP ciclofosfamidă (în cazul indicației AL):
hipersensibilitate la ciclofosfamidă, la oricare dintre metaboliții săi sau la oricare dintre excipienții enumerați
infecții acute
aplazie medulară sau depresie medulară anterioară tratamentului
infecție a tractului urinar
toxicitate urotelială acută din cauza chimioterapiei citotoxice sau din cauza radioterapiei
obstrucție a debitului urinar
Sarcină
Alăptare
Persoane asiatice cu genotip ALDH2 mutant, deoarece la acești pacienți nu a fost stabilit un raport pozitiv între beneficiu și risc

Contraindicații legate de administrarea tratamentului cu bortezomib:
Infiltrat pulmonar acut difuz și pericardită.

VIII. CRITERII DE EVALUARE A EFICACITĂȚII TERAPEUTICE

Mielom Multiplu Se utilizează criteriile elaborate de către Grupul Internațional de Lucru pentru Mielom (IMWG)

Pe lângă criteriile enumerate mai sus, este necesară o reducere ≥ 50% a dimensiunilor plasmocitoamelor de la nivelul țesuturilor moi, dacă acestea au fost inițial prezente.

PC = plasmocite; MO = măduvă osoasă; CR = răspuns complet; VGPR = răspuns parțial foarte bun;

PR = răspuns parțial;ASO-PCR = reacția în lanț a polimerazei, specifică anumitor alele; FLC = lanțuri ușoare libere.

Amiloidoza cu lanțuri ușoare (AL) Se utilizează criteriile de evaluare a răspunsului la tratament, conform Protocol de diagnostic și tratament al amiloidozei sistemice tip lanț ușor (AL)

Monitorizarea răspunsului la tratament:

La 2 luni (după 2 cicluri): scăderea dFLC >50%
După 4-6 cicluri sau în Z100 post autotransplant: scăderea dFLC < 40 mg/l

Evaluarea pacienților lunar în primul an și atâta timp cât sunt în tratament. EFPP și dozare FLC lunar (la 2 luni).

Pentru evaluarea răspunsului de organ, sunt urmăriți următorii parametrii, de obicei la intervale de 3 luni:

Troponina, NTproBNP
Creatinina, Proteinuria/24 ore
Teste hepatice
ECG, Ecocardiografie

Criterii validate pentru evaluarea raspusului precoce (la 3 și 6 luni de tratament):

Răspuns hematologic:
Răspuns complet (CR): imunofixare proteine serice și urinare negative + lanțuri ușoare libere (FLC) normale
Very Good Parțial Response (VGPR): dFLC < 40 mg /dl
Răspuns parțial (PR); scăderea dFLC cu peste 50%
Low dFLC response: dFLC < 10 mg/L
Răspuns cardiac: scăderea NTproBNP cu >30% și cu > 300 ng/L
Răspuns renal: reducerea proteinuriei cu > 30% (urina / 24 ore)
Răspuns pe afectarea hepatică: reducerea fosfatazei alcaline cu >50% și / sau reducerea diametrului hepatic cu peste 2 cm
Răspuns pe afectarea neurologică: îmbunătățirea vitezelor de conducere (EMG)

IX. PRESCRIPTORI:

Inițierea și continuarea tratamentului se face de către medicii din specialitatea hematologie sau după caz, specialiști în oncologie medicală cu avizul medicului hematolog.”

Întrebări frecvente

Ce prevede protocolul terapeutic L01XC24 (Daratumumabum)?+

Protocolul reglementează prescrierea compensată a Daratumumabum, folosit în: Mielomul Multiplu (MM); Amiloidoza cu lanturi usoare (AL). Stabilește criteriile de includere, dozele, monitorizarea și prescriptorii — vezi textul oficial complet mai jos.

Cine poate prescrie Daratumumabum?+

Inițierea și continuarea tratamentului se face de către medicii din specialitatea hematologie sau după caz, specialiști în oncologie medicală cu avizul medicului hematolog.

Cum se compensează Daratumumabum?+

Daratumumabum este inclus în protocoalele terapeutice CNAS și se poate elibera pe rețetă compensată dacă îndeplinești criteriile de includere din protocol. Nivelul de compensare depinde de sublistă; confirmă la medic și farmacie.

Când a fost actualizat protocolul L01XC24?+

Protocolul este afișat în versiunea actualizată prin Ordinul MS/CNAS nr. 824/1313/2026 – iulie 2026.

Specialitate: Oncologie & hematologie ← Toate protocoalele terapeutice

Material informativ, reprodus din protocolul terapeutic oficial CNAS. Nu înlocuiește documentul oficial sau sfatul medical; pentru prescriere, consultați textul oficial curent și un medic.

Sursă: protocolul terapeutic oficial CNAS – Ordinul MS/CNAS nr. 824/1313/2026 – iulie 2026.