I. Indicatia terapeutica
Anemie dependentă de transfuzii ca urmare a sindroamelor mielodisplazice (SMD) cu risc foarte scăzut, scăzut şi intermediar, la adulți.
II. Criterii de includere în tratament
Pacienţi adulţi cu anemie care necesită transfuzii de eritrocite din cauza SMD cu risc foarte scăzut, scăzut sau intermediar conform Sistemului internaţional de atribuire a scorului de prognostic, revizuit (IPSS-R)
III. Criterii de exludere
- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi
- Sarcina
IV. Tratament
Doze:
Doza inițială recomandată de Luspatercept este de 1,0 mg/kg administrată o dată la 3 săptămâni.
Intervalul recomandat pentru concentrația țintă a Hb este cuprins între 10 g/dl și 12 g/dl.
Creșterea dozei în cazul unui răspuns insuficient este prezentată mai jos.
Creșterea dozei în cazul unui răspuns insuficient
Doza de 1 mg/kg Creșterea dozei Dacă după cel puțin 2 doze consecutive de 1,0 mg/kg, un Doza trebuie crescută la 1,33 mg/kg pacient:
- necesită în continuare transfuzii de RBC sau
- nu a atins concentrația Hb ≥ 10 g/dl și creșterea Hb este < 1 g/dl
Doza de 1,33 mg/kg Creșterea dozei Dacă după cel puțin 2 doze consecutive de 1,33 mg/kg, un Doza trebuie crescută la 1,75 mg/kg pacient:
- necesită în continuare transfuzii de RBC sau
- nu a atins concentrația Hb ≥ 10 g/dl și creșterea Hb este < 1 g/dl
Creşterea dozei nu trebuie să aibă loc mai frecvent de o dată la 6 săptămâni (2 administrări) şi nu trebuie să depăşească doza maximă de 1,75 mg/kg o dată la 3 săptămâni. Doza nu trebuie crescută imediat după o întârziere a administrării dozei.
Pentru pacienţii cu o valoare a Hb înainte de doză de > 9 g/dl si care nu au ajuns la independenţă de transfuzii, poate fi necesară creşterea dozei iar această decizie este lăsată la aprecierea medicului; riscul de creştere a Hb peste valoarea tintă în cazul unei transfuzii concomitente nu poate fi exclus.
Dacă un pacient pierde răspunsul, doza trebuie crescută cu un nivel al dozei conform tabelului de mai jos:
Creșterea la următorul nivel al dozei pentru SMD
Doza actuală Doza crescută
0,8 mg/kg 1 mg/kg 1 mg/kg 1,33 mg/kg 1,33 mg/kg 1,75 mg/kg
Reducerea dozei şi întârzierea administrării dozei
În cazul creșterii Hb cu > 2 g/dl în decurs de 3 săptămâni în absența transfuziei, comparativ cu valoarea Hb la doza anterioară, doza de Reblozyl trebuie redusă cu un nivel.
Dacă Hb este ≥ 12 g/dl în absența transfuziei timp de cel puțin 3 săptămâni, doza trebuie amânată până când Hb este ≤ 11,0 g/dl. Dacă există, de asemenea, o creștere rapidă a Hb față de valoarea Hb la doza anterioară (> 2 g/dl în decurs de 3 săptămâni în absența transfuziei), trebuie luată în considerare o reducere a dozei cu un nivel mai jos după amânarea administrării dozei.
Doza nu trebuie redusă sub 0,8 mg/kg.
Dozele reduse în timpul tratamentului cu luspatercept
Doza curentă Doza redusă
1,75 mg/kg 1,33 mg/kg 1,33 mg/kg 1 mg/kg 1 mg/kg 0,8 mg/kg
Modificări ale dozei ca urmare a reacțiilor adverse
Instrucțiunile privind întreruperea administrării sau reducerea dozelor ca urmare a reacțiilor adverse legate de tratamentul cu luspatercept sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Instrucțiuni privind modificarea dozei
Reacții adverse legate de tratament Instrucțiuni privind doza
- Reacții adverse de Gradul 2, inclusiv
- Se întrerupe tratamentul
- hipertensiune arterială de Gradul 2
- Se reia tratamentul cu doza anterioară atunci când reacția adversă s-a ameliorat sau s-a revenit la statusul inițial
Hipertensiune arterială de Gradul ≥ 3 • Se întrerupe tratamentul
- Se reia tratamentul cu o doză redusă după ce tensiunea arterială este controlată, conform
ghidului de reducere a dozei Alte reacții adverse de Gradul ≥ 3 persistente • Se întrerupe tratamentul
- Se reia tratamentul cu doza anterioară sau cu doză redusă atunci când reacția adversă s-a ameliorat sau s-a revenit la statusul inițial, conform ghidului de reducere a dozei
Mase hematopoietice extramedulare (mase • Se oprește administrarea tratamentului EMH) care cauzează complicații grave
Doze omise
În cazul unei administrări programate omise sau întârziate a tratamentului, pacientului trebuie să i se administreze Luspatercept cât mai curând posibil şi administrarea dozelor trebuie continuată conform prescripţiei, cu cel puţin 3 săptămâni între doze.
Pacienţi care prezintă pierderea răspunsului
Dacă pacienţii prezintă o pierdere a răspunsului la Luspatercept, trebuie să se evalueze factorii cauzatori (de exemplu, un eveniment hemoragic). Dacă sunt excluse cauzele tipice pentru pierderea răspunsului hematologic, trebuie luată în considerare creşterea dozei conform descrierii de mai sus pentru indicaţia respectivă care este tratată.
Mod de administrare:
După reconstituire, soluţia de Luspatercept trebuie injectată subcutanat în partea superioară a braţului, coapsei sau abdomenului. Volumul total de dozare al soluţiei reconstituite necesar pentru pacient trebuie calculat şi extras lent într-o seringă din flaconul (flacoanele) unidoză.
Volumul maxim recomandat de medicament per loc de injectare este de 1,2 ml. Dacă este necesar un volum mai mare de 1,2 ml, volumul total trebuie divizat în injecţii distincte de volum similar şi administrat în locuri separate.
Dacă sunt necesare mai multe injecţii, trebuie utilizată o nouă seringă şi un nou ac pentru fiecare injecţie subcutanată. Trebuie să nu fie administrată mai mult de o doză dintr-un flacon.
V. Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Hipertensiune arterială
Tensiunea arterială trebuie monitorizată înainte de fiecare administrare de luspatercept. În cazul hipertensiunii arteriale persistente sau al exacerbărilor hipertensiunii arteriale preexistente, pacienţii trebuie trataţi pentru hipertensiune arterială conform indicaţiilor clinice curente.
Reacţii adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse la medicament raportate la pacienţii cărora li s-a administrat luspatercept au fost oboseala, diareea, astenia, greaţa, ameţeala, durerea de spate şi cefaleea.
Astenia, oboseala, ameţeala şi cefaleea au apărut mai frecvent în primele 3 luni de tratament.
Oprirea tratamentului din cauza unei reacţii adverse a apărut la 2,0% dintre pacienţii trataţi cu luspatercept. Reacţiile adverse care au dus la oprirea tratamentului în grupul de tratament cu luspatercept au fost oboseala şi cefaleea.
VI. Monitorizarea tratamentului
Înainte de fiecare administrare de Luspatercept, trebuie evaluată valoarea hemoglobinei pacienţilor.
În cazul unei transfuzii de eritrocite care are loc înainte de administrarea dozei, nivelul Hb anterior transfuziei trebuie luat în considerare în scopul stabilirii dozei.
VII. Criterii de intrerupere a tratamentului
Administrarea Luspatercept trebuie intreruptă dacă pacienţii nu prezintă o scădere a încărcăturii transfuziilor, inclusiv fără creșterea Hb față de valoarea inițială, după 9 săptămâni de tratament (3 doze) la nivelul maxim al dozei, dacă se constată că nu există explicații alternative pentru absența răspunsului (de exemplu, sângerare, intervenție chirurgicală, alte boli concomitente) sau dacă apare toxicitate inacceptabilă în orice moment.
VIII. Prescriptori
Tratamentul se iniţiază de care medici din specialitatea hematologie şi se continuă de către medicii din specialitatea hematologie si oncologie (după caz).”