Ministerul Sănătății propune deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar

Ministerul Sănătății a anunțat propunerea de deblocare a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar public, în urma unei analize realizate împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pe baza unor criterii solicitate anterior. Măsura vizează reducerea deficitului de personal din spitale și din serviciile de ambulanță, o problemă cronică a sistemului medical românesc.

Câte posturi și unde se deblochează

Propunerea vizează un total de 7.805,5 posturi, distribuite astfel:

• 7.360 de posturi pentru spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății și a unităților administrativ-teritoriale (UAT);
• 445,5 posturi pentru Serviciile Județene de Ambulanță.

Structura posturilor din spitale

Pentru cele 7.360 de posturi din spitale, repartiția pe categorii profesionale este:

• 1.336 posturi de medici;
• 2.923 posturi de asistenți medicali;
• 2.823 posturi de personal auxiliar;
• 278 posturi pentru farmaciști și alți specialiști medicali.

Această structură arată un accent important pe personalul de îngrijire (asistenți și auxiliari), esențial pentru funcționarea secțiilor și pentru calitatea actului medical.

De ce contează: deficitul de personal

Sistemul sanitar românesc se confruntă de ani de zile cu un deficit de personal, accentuat de blocarea posturilor și de migrația profesioniștilor. Lipsa de asistenți și de personal auxiliar afectează direct capacitatea spitalelor de a asigura continuitatea îngrijirii, mai ales în secțiile cu volum mare și în urgențe.

Deblocarea posturilor permite spitalelor să înceapă procedurile de scoatere la concurs și de angajare, acolo unde nevoia este documentată prin analiza efectuată.

Ce înseamnă pentru spitale și pacienți

• Pentru spitale: posibilitatea de a acoperi golurile de personal, de a respecta normativele de încadrare și de a reduce presiunea pe echipele existente.
• Pentru pacienți: potențial acces mai bun la îngrijire, timpi de așteptare mai mici și o mai bună acoperire în secțiile deficitare.
• Pentru profesioniști: noi oportunități de angajare în sistemul public, inclusiv pentru tineri absolvenți.

Criteriile analizei

Deblocarea nu este generalizată, ci se bazează pe o analiză a nevoilor reale, realizată împreună cu CNAS pe baza unor criterii prestabilite (normative de personal, volum de activitate, priorități). Acest lucru urmărește o alocare mai echitabilă și mai eficientă a resurselor umane.

Ce urmează

Propunerea urmează pașii administrativi de aprobare, după care spitalele și serviciile de ambulanță pot demara procedurile de ocupare a posturilor. Ritmul efectiv de angajare depinde de organizarea concursurilor și de disponibilitatea candidaților în specialitățile deficitare.

Contextul mai larg: personalul din sănătate în România

Deficitul de personal medical este una dintre cele mai presante probleme ale sistemului sanitar românesc. Blocarea repetată a posturilor din motive bugetare, plecarea profesioniștilor către alte țări europene și îmbătrânirea forței de muncă din sănătate au dus la subîncadrarea multor spitale, în special în zonele rurale și în specialitățile mai puțin atractive.

Normativele de personal impun un anumit număr de medici, asistenți și personal auxiliar în funcție de numărul de paturi și de tipul de secție. Când aceste normative nu sunt respectate, crește presiunea pe echipele existente, apar riscuri pentru siguranța pacienților și scade calitatea îngrijirii. De aceea, deblocarea unui număr semnificativ de posturi are un potențial impact direct asupra funcționării spitalelor și asupra timpilor de așteptare pentru pacienți.

Ce pot face spitalele acum

După aprobarea propunerii, unitățile sanitare pot:

• să organizeze concursuri de ocupare a posturilor deblocate, conform legislației în vigoare;
• să prioritizeze specialitățile și secțiile cu cel mai mare deficit (de exemplu, ATI, urgențe, oncologie);
• să atragă tineri absolvenți și profesioniști reveniți din străinătate;
• să reechilibreze programul de gardă și volumul de muncă al personalului existent, reducând riscul de epuizare (burnout).

Ritmul efectiv al angajărilor va depinde de capacitatea administrativă a fiecărui spital, de finanțarea aferentă salariilor și de disponibilitatea candidaților calificați pe piața muncii. Pe termen lung, retenția personalului — prin condiții de muncă mai bune, salarizare competitivă și oportunități de formare continuă — rămâne la fel de importantă ca ocuparea posturilor vacante. Fără măsuri complementare de retenție, chiar și posturile ocupate riscă să rămână instabile în timp, iar efectul deblocării ar fi doar temporar. De aceea, propunerea Ministerului Sănătății reprezintă un prim pas necesar, care trebuie însoțit de politici mai ample de resurse umane în sănătate.

Concluzie

Deblocarea a peste 7.800 de posturi reprezintă o măsură importantă pentru un sistem sanitar sub presiune. Impactul real se va vedea în capacitatea spitalelor de a ocupa efectiv aceste posturi, în special în specialitățile și regiunile cu cel mai mare deficit.

Citește și

• CNAS: digitalizare și finanțare pentru un sistem sanitar mai eficient
• Platforma „E-Sănătatea Mea", accesibilă din 1 septembrie

---

Sursă: Ministerul Sănătății — ms.ro/ro/centrul-de-presa. Material informativ.