Protocol: FENFLURAMINUM (Cod N03AX26)

Ghid Oficial CNAS 2026
Informații Generale despre Protocol
Acesta este protocolul pentru FENFLURAMINUM, conform reglementărilor CNAS în vigoare din anul 2026. Documentul detaliază indicațiile, criteriile de includere și modul de administrare, fiind o referință esențială pentru medicii specialiști.
Sursa Oficială: Acest protocol provine din LISTA PROTOCOALELOR TERAPEUTICE APROBATE PRIN ORDINUL MS/CNAS NR 2039/2016/2025 - ianuarie 2026.
”Protocol terapeutic corespunzător poziţiei nr. 392 cod (N03AX26): DCI FENFLURAMINUM
I. Indicații terapeutice
Fenfluraminum este indicat în tratamentul crizelor convulsive din sindromul Dravet ca terapie asociată la alte medicamente antiepileptice la pacienții cu vârsta de 2 ani și peste.
II. Criterii de includere a unui pacient în tratament:
1. Criterii de includere
-
pacienții diagnosticați cu sindrom Dravet cu varsta ≥ 2 ani
-
pacienți la care s-a efectuat ecocardiograma pentru excluderea cardiopatiei valvulare sau hipertensiunii pulmonare subiacente.
2. Criterii de excludere (reprezinta contraindicatii):
-
hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți - cardiopatie valvulară aortică sau mitrală.
-
hipertensiune arterială pulmonară.
-
în interval de 14 zile de la administrarea de inhibitori de monoaminoxidază
III. Tratament
1. Doze
Doze, mod de administrare, ajustare doze (crestere, scadere, intrerupere)
Fenfluraminum soluție orală 2,2 mg/ml
Dozarea fenfluraminei pentru sindromul Dravet diferă în funcție de utilizarea concomitentă a stiripentolului.
2. Mod de administrare:
Fenfluraminum se administrează pe cale orală. Fenfluraminum se poate administra cu sau fără alimente. Fenfluraminum este compatibil cu sondele gastrice și nazogastrice disponibile în comerț
. Fenfluraminum conține o cantitate foarte mică de carbohidrați digerabili și este compatibil cu dieta ketogenă.
3. Grupe speciale de pacienți
-
Pacienți cu insuficiență renală:nu se recomandă utilizarea Fenfluraminum la pacienții cu afectare a funcției renale tratați cu stiripentol.
-
Pacienți cu insuficiență hepatică:la pacienții cu insuficiență hepatică severă (clasa C conform clasificării Child-Pugh) cărora nu li se administrează concomitent stiripentol, doza maximă pentru acești pacienți este de 0,2 mg/kg de două ori pe zi, iar doza zilnică totală maximă este de 17 mg. Nu se recomandă utilizarea Fenfluraminum la pacienții cu insuficiență hepatică moderată și severă tratați cu stiripentol.
Copii:siguranța și eficacitatea Fenfluraminum la copii cu vârsta sub 2 ani nu au fost încă stabilite.
4. Modalitatea de ajustare a dozelor (crestere, scadere, intrerupere)
-
in asociere cu stiripentol doza de Fenfluraminum trebuie redusa, doza maxima fiind de 0.2mg/kg de doua ori pe zi pana la un maxim zilnic de 17 mg .
-
reducerea dozei de fenfluramina poate fi necesara la unii pacienti la care se administreaza
Inhibitorii puternici al CYP1A2 sau CYP2D6 (ex. flovaxamina, paroxetina).
-
reducerea dozei de fenfluramina poate fi luata in calcul la asocierea cu alti agenti serotoninergici, daca se suspecteaza sindromul serotoninergic.
-
cresterea dozei trebuie luata in calcul la asocierea cu rifampicina (inductor puternic al
CYP1A2 sau al CYP2B6)
-
cresterea dozei trebuie luata în considerare la asocierea cu ciproheptadina ( antagonist al receptorilor serotoninergici)
-
se întrerupe administrarea în cazul în care rezultatul ecocardiogramei indică o probabilitate mare de hipertensiune arterială pulmonară, așa cum este definită de ghidurile ESC și ERS, sau regurgitari aortice sau mitrale patologice.
-
se întrerupe tratamentul la pacienții cu o scădere acută a acuității vizuale. Întreruperea tratamentului se face prin reducerea treptata a dozei pentru a reduce la minimum riscul de creștere a frecvenței crizelor convulsive și de apariție a statusului epileptic.
-
La 3-6 luni de la ultima doză de tratament cu fenfluramină trebuie efectuată o ecocardiografie finală.
IV. Contraindicații - Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienți - Cardiopatie valvulară aortică sau mitrală.
-
Hipertensiune arterială pulmonară.
-
În interval de 14 zile de la administrarea de inhibitori de monoaminoxidază din cauza riscului crescut de sindrom serotoninergiIV
V. Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
- Cardiopatie valvulară aortică sau mitrală și hipertensiune arterială pulmonară
-
Înainte de inițierea tratamentului, pacienții trebuie să efectueze o ecocardiogramă pentru a se exclude cardiopatia valvulară sau hipertensiunea pulmonară , apoi la fiecare 6 luni pe durata primilor 2 ani de tratament, iar ulterior anual.
-
Odată ce tratamentul este întrerupt, indiferent de motiv, trebuie efectuată o ecocardiografie la 3-6 luni de la ultima doză de tratament cu fenfluramină. În cazul în care tratamentul este oprit din cauza cardiopatiei valvulare aortice sau mitrale, se vor efectua monitorizarea și controlul adecvate în conformitate cu ghidurile locale pentru tratamentul cardiopatiei valvulare aortice sau mitrale.
-
În cazul în care rezultatul ecocardiogramei indică o probabilitate mare de hipertensiune arterială pulmonară, așa cum este definită de ghidurile ESC și ERS, se recomandă oprirea tratamentului cu fenfluramină.
- Scăderea apetitului alimentar și pierderea în greutate
-
Fenfluramina poate provoca scăderea apetitului alimentar și pierderea în greutate .
-
Scăderea în greutate pare corelată cu doza. Creșterea în greutate s-a reluat la majoritatea subiecților în timp în condițiile continuării tratamentului. Se va supraveghea greutatea pacientului.
-
O evaluare a profilului beneficiu/risc se va efectua înainte de inițierea tratamentului cu fenfluramină la pacienții cu antecedente de anorexie nervoasă sau bulimie nervoasă.
- Somnolență
- Fenfluramina poate provoca somnolență. Alți depresori ai sistemului nervos central, inclusiv alcoolul, ar putea potența somnolența indusă de fenfluramină.
- Comportament și ideație suicidare
- Fenfluramina a demonstrat un risc ușor crescut de comportament și ideație suicidare.
Pacienții și îngrijitorii pacienților trebuie sfătuiți să se adreseze imediat medicului dacă apar semne de ideație suicidară sau comportament suicidar.
- Sindrom serotoninergic
- Poate aparea, mai ales în condițiile utilizării concomitente a altor agenți serotoninergici (ISRS, ISRN, antidepresive triciclice sau triptani), a unor agenți care afectează metabolizarea serotoninei, cum ar fi IMAO, sau a unor antipsihotice. Se recomandă observarea cu atenție a pacientului, în special la momentul inițierii tratamentului și al creșterii dozei. Dacă se suspectează sindromul serotoninergic, trebuie luată în considerare reducerea dozei sau întreruperea tratamentului cu Fenfluraminum și/sau alți agenți serotoninergici.
- Creșterea frecvenței crizelor convulsive
- Poate necesita ajustarea dozei de fenfluramină și/sau a medicamentelor antiepileptice utilizate concomitent sau întreruperea utilizării fenfluraminei, în cazul în care profilul beneficiu/risc este negativ.
- Ciproheptadina
- Ciproheptadina poate reduce eficacitatea fenfluraminei. În cazul în care se asociază ciproheptadina la tratamentul cu fenfluramină, pacienții trebuie monitorizați pentru a depista agravarea crizelor convulsive.
- Glaucom
- Fenfluramina poate provoca midriază și poate accelera instalarea glaucomului cu unghi închis. Se întrerupe tratamentul la pacienții cu o reducere acută a acuității vizuale. Se are în vedere întreruperea tratamentului în cazul apariției durerii oculare care nu poate fi atribuită altei etiologii.
9. Excipienți
Fenfluraminum conține parahidroxibenzoat de etil sodic (E 215) și parahidroxibenzoat de metil sodic (E 219) care pot provoca reacții alergice (posibil întârziate), dioxid de sulf (E 220) care poate provoca în cazuri rare reacții de hipersensibilitate și bronhospasm. Pacienții cu sindrom de malabsorbție a glucozei și galactozei nu trebuie să ia acest medicament.
VI. Monitorizarea tratamentului
Ecocardiograma se va efectua la fiecare 6 luni pe durata primilor 2 ani de tratament, iar ulterior anual.
Greutatea pacientului trebuie monitorizata, fenfluramina putand provoca scaderea apetitului si scaderea in greutate.
Criterii de evaluare a eficacităţii terapeutice - Scaderea frecventei crizelor
VII. Criterii de intrerupere
- O probabilitate mare de aparitie a hipertensiunii arteriale pulmonare, indicata de ecocardiograma, așa cum este definită de ghidurile ESC și ERS recomandă oprirea tratamentului cu fenfluramină
- Valvulopatiile cardiace
- Sindromul serotoninergic
- Reducerea acută a acuității vizuale
- Glaucom cu unghi inchis
VIII. Prescriptori
Medici cu specialitatile: neurologie pediatrica, neurologie adulți.
Program de Acces Controlat - Fenfluraminum se prescrie și se eliberează în conformitate cu prevederile prezenntului protocol, a reglementărilor legale în vigoare privind prescrierea și eliberarea medicamentelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate și în conformitate cu
Programul de Acces Controlat (PAC), conceput pentru:
-
prevenirea utilizării off-label în managementul greutății la pacienții obezi;
-
asigurarea că medicii prescriptori sunt informați cu privire la necesitatea monitorizării cardiace periodice a pacienților tratați cu Fenfluraminum.
-
Toți medicii prescriptori, indiferent dacă activează în ambulatoriu sau în spital, vor putea prescrie Fenfluraminum numai după obținerea ID-ului PAC prin accesarea Programului de Acces Controlat (PAC).
-
Farmaciile nu vor deține stoc de Fenfluraminum. Comenzile vor fi procesate exclusiv pe baza prescripțiilor medicale electronice care vor fi însotite de documentul ce conține ID-
ul PAC.
- Toate informatiile suplimentare sunt afisate pe site
ANMDM:
https://www.anm.ro/fintepla-fenfluramina/
Vezi și alte protocoale corelate:

Silvana Chirița
După 15 ani petrecuți construind strategii de marketing pentru companii de tehnologie și SaaS, am adus rigoarea datelor în managementul medical. Misiunea mea este să pun această disciplină în serviciul profesioniștilor din sănătate, ajutându-i să-și comunice excelența medicală prin strategii de marketing digital.





