Ghid de practică avizat de CMR · Medicină internă

Ghid de diagnostic și tratament al injuriei renale acute (IRA)

Sursa: Colegiul Medicilor din România. Această pagină redă ghidul avizat de Comisia de Medicină Internă a CMR, publicat pe cmr.ro (august 2026). Nexmed nu este autorul ghidului și nu adaugă recomandări proprii.

Autor: Prof. Dr. Dorin Ionescu; Conf. Dr. Dorin Dragoș; Șef lucrări Dr. Daniela Maria Tănăsescu; As. univ. Dr. Alexandru Mincă (UMF „Carol Davila”, Spitalul Universitar de Urgență București).

Rezumatul fidel al ghidului de diagnostic și tratament al injuriei renale acute, avizat de Comisia de Medicină Internă a Colegiului Medicilor din România. Include criteriile și stadializarea KDIGO, indicii urinari și biomarkerii, fenotipurile prerenal, renal intrinsec și postrenal, managementul volemic, tratamentul hiperkaliemiei, indicațiile de dializă, monitorizarea și algoritmul decizional.

Introducere și obiectivele ghidului

Ghidul descrie traseul clinic al pacientului cu injurie renală acută (IRA), de la suspiciunea diagnostică la externare și urmărirea pe termen lung, ca un cadru bazat pe dovezi pentru medicii interniști și echipele multidisciplinare.

Obiective:

  • standardizarea diagnosticului precoce al IRA, cu criterii funcționale (creatinină, diureză) și, complementar, biomarkeri structurali;
  • clasificarea pacienților pe fenotipuri (prerenal, renal intrinsec, postrenal) pentru terapie țintită;
  • prevenirea progresiei spre boala cronică de rinichi (BCR) prin monitorizare și urmărire post-IRA.

Metodologie. Ghidul se bazează pe: KDIGO 2026 (draft supus consultării publice până la 11 mai 2026, versiunea finală nepublicată la data elaborării), consensul SRLF-GFRUP privind terapia de substituție renală la pacientul critic (metodologie GRADE), datele prezentate la congresul ERA 2025 privind biomarkerii și ghidul NICE NG148 (actualizat 2024). Ghidul nu acoperă toate situațiile și nu înlocuiește responsabilitatea medicului față de pacient.

Definiție

IRA este un sindrom clinic definit prin scăderea bruscă (ore–zile) a funcției renale, obiectivată prin creșterea creatininei serice și/sau scăderea diurezei. Face parte dintr-un continuum: leziune renală, recuperare funcțională și, în absența ei, risc de BCR.

Boala renală acută (AKD), concept introdus de KDIGO 2026, desemnează anomaliile funcționale sau structurale renale prezente până la 3 luni de la evenimentul inițial.

Propuneri KDIGO 2026 (draft, neconfirmate în versiunea finală)

  • stadializare tridimensională C + U + B: creatinină + diureză (urine output) + biomarker;
  • cistatina C ca posibil criteriu diagnostic formal, alături de creatinină.

Ghidul precizează că aceste elemente nu trebuie aplicate ca standard de îngrijire până la publicarea versiunii finale.

Tabloul clinic

Prezentarea este variabilă, adesea nespecifică, dominată de boala cauzală:

  • modificări ale diurezei: oligurie (<0,5 mL/kg/h) sau anurie; mai rar poliurie (forme non-oligurice);
  • suprasarcină volemică: edeme, dispnee, ortopnee;
  • hipovolemie: sete, hipotensiune ortostatică, tahicardie, mucoase uscate;
  • uremie în formele severe/prelungite: greață, vărsături, letargie, confuzie (encefalopatie uremică), prurit;
  • semne ale bolii cauzale: rash, artralgii, hemoptizie/hematurie (sindroame reno-pulmonare), dureri lombare (obstrucție).

Anamneza țintită: evoluția diurezei, a culorii urinei, edemelor și dispneei; medicația recentă – AINS, IECA, sartani, aminoglicozide, vancomicină, contrast iodat; antecedente de BCR, diabet, HTA, insuficiență cardiacă, ciroză; evenimente recente (hipotensiune, infecții severe, intervenții chirurgicale).

Examenul clinic: statusul volemic (greutate, presiune venoasă jugulară, edeme, mucoase); TA, inclusiv ortostatic și bilateral; palparea hipogastrului pentru glob vezical; semne de boală sistemică (rash malar, purpură palpabilă, artrită).

Investigații paraclinice

Bilanțul sanguin inițial

InvestigațieSemnificațiePrag de alertă
Creatinină + ureeDiagnostic și stadializareCr >4 mg/dL = risc înalt
Ionogramă completăDezechilibre electroliticeK >6,0 mEq/L = urgență
GazometrieAcidoză metabolicăpH <7,2 sau HCO₃⁻ <15 mEq/L
HemoleucogramăAnemie hemolitică (SHU/PTT)Schistocite = microangiopatie
LDH, haptoglobinăHemoliză microangiopaticăLDH crescut + haptoglobină scăzută

Sedimentul urinar

AspectInterpretareDiagnostic sugerat
Cilindri granuloși „murdari”Leziune tubulară directăNecroză tubulară acută (NTA)
Eritrocite >10/câmp + cilindri hematiciInflamație glomerulară activăGlomerulonefrită acută
Leucocite >5/câmp + cilindri leucocitariInflamație tubulo-interstițialăNefrită tubulo-interstițială acută (NTIA)
Sediment „blând”Fără leziune parenchimatoasă activăIRA prerenală sau obstructivă

Biomarkerii

BiomarkerSursăPerformanțăUtilitate
NGALUrină / serSensibilitate 65–89%, specificitate 60–85%, AUC 0,70–0,91Detectează IRA cu 24–48 h înaintea creatininei; predictor de progresie
KIM-1UrinăModerată (AUC 0,64–0,80)Marker al leziunii tubulare proximale
[TIMP-2]·[IGFBP7]UrinăSpecificitate ridicată, sensibilitate variabilăMarker de stres celular; prezice IRA moderată/severă
Cistatina CSer–Superioară creatininei în unele subpopulații; propusă ca criteriu diagnostic (KDIGO 2026, draft)
IL-18Urină–Marker inflamator, prognostic în ciroză/SIRS
OsteopontinăSer / urină–Detectare precoce în nefropatia de contrast

Imagistica

  • Ecografie renală: obligatorie în primele 6 ore (dimensiuni, hidronefroză, obstrucție); nu este de rutină dacă etiologia este clară.
  • Radiografie toracică: edem pulmonar, cardiomegalie.
  • Ecocardiografie: funcția sistolică și diastolică, mai ales în IRA cu componentă cardiogenă.
  • POCUS: evaluarea ecografică integrată a rinichiului, cordului și plămânului, cu protocolul VExUS pentru retenția hidrosalină.

Diagnosticul pozitiv

Criteriile KDIGO

Diagnosticul de IRA se stabilește prin oricare dintre criterii:

  • creșterea creatininei serice cu ≥0,3 mg/dL în 48 de ore; SAU
  • creșterea creatininei la ≥1,5 × valoarea bazală în 7 zile; SAU
  • diureză <0,5 mL/kg/h timp de ≥6 ore consecutive.

Stadializarea KDIGO

StadiuCreatinină sericăDiureză
11,5–1,9 × valoarea bazală SAU creștere ≥0,3 mg/dL<0,5 mL/kg/h timp de 6–12 ore
22,0–2,9 × valoarea bazală<0,5 mL/kg/h timp de ≥12 ore
33,0 × valoarea bazală SAU ≥4,0 mg/dL SAU inițierea terapiei de substituție renală SAU eGFR <35 mL/min (sub 18 ani)<0,3 mL/kg/h timp de ≥24 ore SAU anurie ≥12 ore

Creatinina bazală: se folosește valoarea anterioară (<3 luni), dacă există; altfel se estimează din ecuația CKD-EPI 2021 sau MDRD, presupunând eGFR = 75 mL/min/1,73 m².

Indicii urinari

IndiceIRA prerenalăNTA
FeNa<1%>2%
Osmolaritate urinară>500 mOsm/kg<350 mOsm/kg
Sodiu urinar<20 mEq/L>40 mEq/L

Atenție: FeNa poate fi fals scăzută în NTA precoce, nefropatia de contrast sau sepsisul precoce.

Diagnosticul diferențial pe fenotipuri

FenotipMecanism dominantPrevalențăRăspuns la volum
PrerenalHipoperfuzie renală40–55%Pozitiv
Renal intrinsecLeziune parenchimatoasă35–50%Negativ / variabil
PostrenalObstrucția fluxului urinar5–10%Variabil

IRA prerenală

Criterii sugestive: recuperare în 24–72 h după volum; FeNa <1% (sau FeUree <35% sub diuretice); osmolaritate urinară >500 mOsm/kg; raport uree/creatinină >20.

SubtipMecanismContextElement terapeutic distinctiv
Hipovolemic absolutPierdere reală de volumVărsături, diaree, hemoragieCristaloizi (Ringer / Plasmalyte), bolus 250–500 mL
Hipovolemic relativSechestrare internăPancreatită acută, ascită tensionatăCristaloizi + tratarea cauzei
CardiogenDebit cardiac scăzutInsuficiență cardiacă acută, șoc cardiogenDiuretice de ansă + inotrop
VasodilatatorRezistență periferică scăzutăSepsis, anafilaxieNoradrenalină + cristaloizi
Farmacologic (IECA/sartani)Vasodilatație eferentăInițiere recentă IECA/sartanÎntrerupere temporară (7–14 zile)
Vasoconstrictor renalVasoconstricție aferentăAINS, inhibitori de calcineurinăÎntrerupere imediată
Hepatorenal (SHR)Vasodilatație splanhnicăCiroză cu ascităTerlipresină + albumină
HipervâscozitateFlux renal redusMielom, macroglobulinemiePlasmafereză

IRA renală intrinsecă

SubtipLeziune dominantăSediment urinarElement-cheie
Necroză tubulară acutăTubul proximalCilindri granuloși „murdari”, celule epiteliale tubulareFeNa >2%
Nefrită interstițială acutăInterstițiul renalLeucocite, eozinofile, cilindri leucocitariEozinofilie serică (rară)
GlomerulonefriteGlomerulHematii dismorfice, cilindri hematiciANA, ANCA, anti-MBG, C3/C4
Nefropatie vascularăArterioleSchistocite, LDH crescut, haptoglobină scăzutăMicroangiopatie trombotică
Nefropatie prin cristalePrecipitate intratubulareCristale specificeAcid uric >12–15 mg/dL

IRA postrenală

Anuria instalată brusc este semnul distinctiv al obstrucției complete.

NivelCauze frecventeDiagnostic imagistic
UretralStricturi, valve uretraleUretrografie, reziduu postmicțional ecografic
Vezical (col vezical)Adenom de prostată, cancer vezicalEcografie: reziduu >150 mL
Ureteral bilateralLitiază bilaterală, fibroză retroperitoneală, cancer de col uterinEcografie: hidronefroză (poate lipsi în primele 24–48 h)

Tabel de diagnostic rapid

ParametruPrerenalNTANTIAPostrenal
SedimentBlând, necaracteristicCilindri granuloșiLeucociteNormal sau hematurie
FeNa<1%>2%>1%Variabil
NGALNormalCrescutModeratNormal
Răspuns la volumDaNuNuDa (după dezobstrucție)

Tratament

Obiective: tratarea cauzei; optimizarea volemiei și perfuziei renale; eliminarea nefrotoxicelor; corectarea dezechilibrelor electrolitice și acido-bazice; ajustarea dozelor după eGFR; monitorizare atentă și evaluarea nevoii de terapie de substituție renală.

Prevenția nefropatiei de contrast

Factori de risc: BCR (eGFR <60 mL/min/1,73 m²), diabet, vârstă >70 ani, insuficiență cardiacă, volum mare de contrast.

  • hidratare IV cu NaCl 0,9% sau bicarbonat de sodiu, 1 mL/kg/h, 6–12 ore înainte și 12 ore după contrast;
  • oprirea IECA, sartanilor, AINS și metforminului cu 24–48 de ore înainte;
  • cantitate minimă de contrast, de preferat izo-osmolar;
  • biomarkerii (NGAL, KIM-1, IL-18, cistatina C) permit detecția precoce a leziunii post-contrast.

Medicația în IRA (boală stabilă)

MedicamentRecomandareMotiv
IECA / sartaniÎntrerupere temporară în IRA acută severăRisc în depleție volemică, stenoză de arteră renală
AINSContraindicateNefrotoxice directe
AminoglicozideAjustare sau evitare; monitorizarea nivelului sericNiveluri toxice rapide
VancomicinăAjustare la eGFR–
MetforminÎntrerupere la eGFR <30 mL/min/1,73 m²Risc de acidoză lactică
Contrast iodatEvitare dacă e posibil; protocoale de prevențieContraindicație relativă: Cr >2 mg/dL; eGFR <45 mL/min
Inhibitori SGLT2, agoniști GLP-1Întrerupere în IRA acutăRisc de scădere a TA medii și cetoacidoză euglicemică

Inhibitorii SGLT2: protecția renală pe termen lung nu pare influențată de scăderea acută inițială a eGFR, dar în episodul acut de IRA se recomandă întreruperea temporară.

IRA acutizată / decompensată

Managementul volemic:

  • IRA prerenală / hipovolemie: NaCl 0,9% sau Ringer lactat, bolus 250–500 mL, reevaluare la 30–60 de minute; țintă TA medie ≥65 mmHg și diureză ≥0,5 mL/kg/h.
  • Hipervolemie: restricție hidrică 500–800 mL/zi + pierderile măsurate; furosemid 40–160 mg IV (perfuzia continuă 10–40 mg/oră poate fi superioară bolusului). Diureticele nu modifică evoluția IRA și nu previn necesitatea dializei.

Hiperkaliemia (K⁺ >6,0 mEq/L sau modificări ECG)

IntervențieDozăEfect
ECG imediat–Unde T înalte, QRS lărgit
Gluconat de calciu 10%10 mL IV în 2–3 minuteProtecție cardiacă (membranară), în 1–3 minute
Insulină rapidă + glucoză 50%10 UI + 50 mL IVRedistribuirea K⁺ (15–30 minute)
Bicarbonat de sodiu 8,4%50–100 mL IV, dacă pH <7,2Efect moderat
Salbutamol10–20 mg nebulizatEfect adițional
Kayexalate / patiromer / LokelmaOralEliminare lentă
Hemodializă de urgență–Dacă măsurile conservatoare eșuează

Risc de agravare rapidă a hiperkaliemiei: rabdomioliză pe traumatisme extinse, sindrom de liză tumorală sever, ischemie tisulară extinsă, obstrucție urinară fără decompresie rapidă.

Acidoza metabolică

Bicarbonatul de sodiu este indicat la pH <7,15–7,20 sau HCO₃⁻ <10–12 mEq/L, la pacienții fără hipervolemie severă. Nu se inițiază dializa doar pe criteriul acidozei.

Terapia de substituție renală (dializa)

Indicații de urgență (SRLF-GFRUP):

IndicațiePragNivel de evidență
HiperkaliemieK⁺ >6,5 mmol/L refractar la tratamentOpinia experților
Edem pulmonarHipoxemie moderat-severă (SpO₂ ≤95% sub 5 L/min sau PaO₂/FiO₂ <200) refractară la diureticeOpinia experților
Uremie simptomaticăUree >40 mmol/L (>240 mg/dL) SAU encefalopatie uremică SAU pericardită uremicăOpinia experților
Acidoză metabolicăNu se folosește drept criteriu unicGrad scăzut
CreatininăNu există un prag specificGrad scăzut
TipAvantajeIndicații
Hemodializă intermitentă (IHD)Eficiență înaltă, sesiune scurtăPacienți stabili hemodinamic, intoxicații
Terapie continuă (CRRT)Toleranță hemodinamică superioarăPacienți critici instabili, hipertensiune intracraniană
Dializă peritonealăNu necesită acces vascularCopii, lipsa accesului vascular, resurse limitate
  • Acces vascular: cateter venos central cu dublu lumen, de preferat jugulara internă dreaptă.
  • Anticoagularea în CRRT: citrat regional (metoda preferată, risc hemoragic minim).
  • Oprirea dializei: diureză spontană >400 mL/24 h fără diuretice, creatinină în scădere, stabilitate hemodinamică.

Tratamentul pe fenotipuri

Renal intrinsec:

SubtipTratamentPrognostic
NTATratarea cauzei (sepsis, șoc), eliminarea nefrotoxicului; niciun tratament farmacologic specific dovedit50–70% recuperare completă la 3 luni
NTIAOprirea agentului cauzal; prednison 1 mg/kg/zi, 4–6 săptămâni70–80% recuperare la tratament precoce
GN rapid progresivăPuls de metilprednisolon + ciclofosfamidă / rituximab; plasmafereză la anticorpi anti-MBGDepinde de procentul de semilune
Vascular (SHU/PTT)Plasmafereză + eculizumab (SHU atipic)40–50% dializă cronică
CristaleRasburicază (urați) sau hidratare masivă + alcalinizareDe obicei complet reversibilă

Postrenal:

SituațieImediatDefinitiv
Obstrucție uretrală/vezicalăSondă Foley (14–16 Ch)TURP, rezecție tumorală
Obstrucție ureterală bilateralăNefrostomie percutanată sau stent ureteralUreterolitotomie, litotriție

Sindromul post-obstrucție: poliurie masivă după decompresie, cu risc de hipovolemie și hipokaliemie; repleție cu NaCl 0,45% (50–75% din diureza orară) și suplimentare de K, Ca, Mg.

Măsuri non-farmacologice: restricție hidrosalină individualizată la suprasarcină; dezobstrucție (sondaj vezical, nefrostomie, stent); dializă; optimizare nutrițională, cu aport proteic adaptat stadiului și dializei.

Complicații

  • Edem pulmonar acut: restricție hidrică, diuretice IV, oxigen, ventilație non-invazivă; dacă e refractar, dializă de urgență.
  • Encefalopatia uremică și pericardita uremică: indicații de dializă.
  • Hiperkaliemia severă: risc de aritmii amenințătoare de viață.
  • Infecțiile: risc crescut, mai ales sub dializă; antibioterapie ajustată la eGFR.

Monitorizare

În spital

ParametruStadiul 1Stadiul 2Stadiul 3 / terapie intensivă
CreatininăLa 24 hLa 12 hLa 6–8 h
IonogramăLa 24 hLa 12 hLa 6–8 h
DiurezăLa 8–12 hOrarOrar, continuu
TA + pulsLa 4–6 hLa 2–4 hContinuu
ECGDacă K⁺ >5,5La 12–24 hContinuu

Recuperarea funcției renale

TipDefiniție
CompletăCreatinina revine la valoarea bazală (diferență <0,3 mg/dL)
ParțialăCreatinină stabilă, dar peste valoarea bazală; eGFR >60 mL/min
Fără recuperare / BCRCreatinină persistent crescută >90 de zile

După externare

  • funcția renală la 7–14 zile;
  • la 3 luni: creatinină, eGFR, proteinurie;
  • eGFR <60 mL/min la 3 luni → diagnostic de BCR și îndrumare la nefrologie;
  • reintroducerea IECA, sartanilor și inhibitorilor SGLT2 numai după recuperare documentată.

Transfer în terapie intensivă

Instabilitate hemodinamică (șoc, vasopresoare); IRA stadiul 3 cu indicație de dializă urgentă; hiperkaliemie severă refractară (K⁺ >6,5 mEq/L sau modificări ECG grave); acidoză severă refractară (pH <7,15); insuficiență respiratorie (SpO₂ <90% sub oxigen sau ventilație mecanică); encefalopatie uremică sau comă.

Consult nefrologic

IRA stadiul 2 sau 3 (în toate cazurile); etiologie neclară (suspiciune de GN, vasculită, NTIA, sindrom hepatorenal); evaluarea biopsiei renale; necesitatea dializei; BCR preexistentă; lipsa recuperării la 48–72 h de tratament optim; pacient transplantat renal sau cu BCR stadiul 4–5.

Algoritmul decizional din ghid

  1. Suspiciune de IRA (creatinină crescută / oligurie) → ecografie renală urgentă (+ sondă Foley dacă există anurie).
  2. Hidronefroză sau reziduu vezical semnificativ?
    • da → fenotip postrenal → dezobstrucție → monitorizarea diurezei post-obstrucție;
    • nu → evaluarea statusului volemic (jugulare, TA, edeme).
  3. Hipovolemie → test de încărcare volemică.
    • răspunde → fenotip prerenal;
    • nu răspunde → biomarkeri (NGAL, [TIMP-2]·[IGFBP7]).
  4. Biomarkeri pozitivi → fenotip renal intrinsec → sediment urinar + serologii → NTA / NTIA / GN / vascular / cristale.
  5. Tratament specific ± dializă.

Bibliografia ghidului

  1. KDIGO 2026 Clinical Practice Guideline for Acute Kidney Injury and Acute Kidney Disease. Kidney Int Suppl. 2026 (Public Review Draft, până la 11 mai 2026).
  2. Acute eGFR decline and markers of disease severity on the effect of empagliflozin in improving acute kidney outcomes. ERA Congress 2025, Viena.
  3. SRLF-GFRUP. Renal replacement therapy in an intensive care unit: guidelines from the SRLF-GFRUP consensus conference. Ann Intensive Care. 2025;15:100.
  4. Matarneh A, Akkari A, Sardar S, et al. Beyond creatinine: diagnostic accuracy of emerging biomarkers for AKI in the ICU – a systematic review. Ren Fail. 2025;47(1):2556295.
  5. NICE. Acute kidney injury: prevention, detection and management. NICE guideline NG148. 2019 (actualizat octombrie 2024).
  6. Carullo N, et al. Update on Contrast-Induced Nephropathy: Recent Developments in Its Prevention, Early Diagnosis, and Therapy. Medicina (Kaunas). 2026;62(5):948.
  7. da Silva Junior GB. Highlights from the 62nd European Renal Association (ERA) Congress. EMJ Nephrol. 2025;13(1):21–22.
  8. Zarbock A, Nadim MK, Pickkers P, et al. Renal replacement therapy in the intensive care unit. Intensive Care Med. 2025;51:1514–1517.
  9. Gaudry S, Hajage D, Benichou N, et al. Delayed versus early initiation of renal replacement therapy for severe acute kidney injury (AKIKI 2): a randomised controlled trial. Lancet. 2021;397(10281):1293–1300.
  10. Kellum JA, Romagnani P, Ashuntantang G, et al. Acute kidney injury. Nat Rev Dis Primers. 2021;7(1):52.

Pe Nexmed

Întrebări frecvente

Care sunt criteriile KDIGO pentru injuria renală acută?+

Oricare dintre: creșterea creatininei serice cu ≥0,3 mg/dL în 48 de ore; creșterea creatininei la ≥1,5 ori valoarea bazală în 7 zile; diureză sub 0,5 mL/kg/h timp de cel puțin 6 ore consecutive.

Cum se stadializează IRA?+

Stadiul 1: creatinina 1,5–1,9 × bazal sau creștere ≥0,3 mg/dL ori diureză <0,5 mL/kg/h 6–12 ore. Stadiul 2: 2,0–2,9 × bazal sau diureză <0,5 mL/kg/h ≥12 ore. Stadiul 3: 3 × bazal, creatinină ≥4,0 mg/dL, inițierea dializei (sau eGFR <35 sub 18 ani) ori diureză <0,3 mL/kg/h ≥24 ore sau anurie ≥12 ore.

Cum se diferențiază IRA prerenală de necroza tubulară acută?+

În IRA prerenală FeNa este <1%, osmolaritatea urinară >500 mOsm/kg și sodiul urinar <20 mEq/L, cu răspuns la volum în 24–72 de ore. În NTA FeNa este >2%, osmolaritatea <350 mOsm/kg, sodiul urinar >40 mEq/L, iar sedimentul arată cilindri granuloși „murdari”. FeNa poate fi fals scăzută în NTA precoce, nefropatia de contrast sau sepsis.

Cum se tratează hiperkaliemia în IRA?+

La K⁺ >6,0 mEq/L sau modificări ECG: ECG imediat, gluconat de calciu 10% 10 mL IV în 2–3 minute, insulină rapidă 10 UI cu 50 mL glucoză 50%, bicarbonat de sodiu 8,4% 50–100 mL dacă pH <7,2, salbutamol 10–20 mg nebulizat, chelatori orali (Kayexalate, patiromer, Lokelma) și hemodializă de urgență dacă măsurile conservatoare eșuează.

Când se începe dializa în injuria renală acută?+

Indicațiile de urgență din ghid: K⁺ >6,5 mmol/L refractar, edem pulmonar cu hipoxemie refractară la diuretice, uremie simptomatică (uree >40 mmol/L, encefalopatie sau pericardită uremică). Acidoza nu este criteriu unic, iar pentru creatinină nu există un prag specific.

Cum se previne nefropatia de contrast?+

Hidratare IV cu NaCl 0,9% sau bicarbonat de sodiu 1 mL/kg/h, cu 6–12 ore înainte și 12 ore după contrast; oprirea IECA, sartanilor, AINS și metforminului cu 24–48 de ore înainte; cantitate minimă de contrast, de preferat izo-osmolar.

Ce urmărire are pacientul după externare?+

Funcția renală la 7–14 zile; la 3 luni creatinină, eGFR și proteinurie. Dacă eGFR rămâne sub 60 mL/min la 3 luni se stabilește diagnosticul de boală cronică de rinichi și pacientul este îndrumat la nefrologie. IECA, sartanii și inhibitorii SGLT2 se reiau numai după recuperare documentată.

Sursă: „Ghid de diagnostic și tratament al injuriei renale acute (IRA)”, avizat de Comisia de Medicină Internă a Colegiului Medicilor din România. Autor: Prof. Dr. Dorin Ionescu; Conf. Dr. Dorin Dragoș; Șef lucrări Dr. Daniela Maria Tănăsescu; As. univ. Dr. Alexandru Mincă (UMF „Carol Davila”, Spitalul Universitar de Urgență București). Comisia: Președinte: Prof. Dr. Camelia Diaconu; vicepreședinți: Prof. Dr. Corina Pop, Prof. Dr. Olga Orășan; membri: Conf. Dr. Alice Bălăceanu, Prof. Dr. Raluca Costache, Prof. Dr. Daniel Lighezan, Conf. Dr. Mihaela Mocan, Prof. Dr. Anca Negovan, Prof. Dr. Laura Carina Tribus; secretar: Șl. Dr. Andreea Gabriella Andronesi.

Material informativ pentru profesioniștii din sănătate, redat după documentul oficial CMR. Nu înlocuiește documentul oficial, judecata clinică sau protocoalele locale. Pentru prescriere, verificați textul integral al ghidului și rezumatul caracteristicilor produsului. Publicat pe Nexmed: 13 octombrie 2026.